Missy, "Mama ranitilor si sufletul Romaniei", sau, intr-o singura persoana, Regina Maria a Romaniei. In octombrie anul acesta, se implinesc 130 de ani de la nasterea ei. Pe 10 septembrie, la Castelul Bran, va incepe o serie de manifestari dedicate acesteia, reunite sub genericul "Inima Reginei Maria".

Pentru doua zile, Castelul Bran va redeveni castelul celei care si-a legat inima de Romania inainte de a implini 20 de ani. La Bran, vor fi recitaluri de muzica religioasa bizantina si medievala laica, recitaluri de poezie.

Manifestarile acestea sunt organizate de Balkan Consulting Group si au fost precedate de altele organizate la Balcic, tot anul acesta, dedicate tot Reginei Maria.

"Aveam saptesprezece ani cand am plecat spre tine, isi incepea Regina Maria o marturisire. Eram tanara si ignoranta, dar foarte mandra de tara mea natala - chiar si acum, sunt mandra ca m-am nascut englezoaica. Dar te binecuvantez, iubita Romanie, tara bucuriei si a durerii mele, minunata patrie care locuiesti in inima mea".

Intr-adevar - istoricii o spun -, la venirea ei in Romania, in 1894, ca sotie a Principelui Ferdinand, viitor rege al Romaniei, cea care urma sa devina Regina Maria era doar o adolescenta insuficient educata, dar care isi castigase pe drept faima de "cea mai frumoasa printesa din Europa".

Istoricul Gabriel Badea-Paun, autor al unei carti despre Carmen Sylva (Regina Elisabeta), publicata in urma cu cativa ani la Humanitas, isi aminteste un fragment din "Amintirile politice" ale lui I.G. Duca, un apropiat al Reginei: "Regina Maria nu a primit de la parintii ei nici o instructie.

Tatal ei, ducele de Coburg, isi petrecuse viata pe mare ca amiral britanic si era prea dedat alcoolismului ca sa se preocupe de familia sa. Mama ei, fiica unica a lui Alexandru II, tarul tuturor rusilor, fusese convinsa ca invatatura este buna numai pentru mujici.

Fetele ei au trait, deci, o viata de placeri si de sporturi, ca in fastul curtii rusesti, ba prin parcurile castelelor englezesti, cum spunea asa de plastic chiar Regina Maria: "Ce vreti, nu era vina noastra, viata de familie a fost astfel organizata, incat niciodata nu am putut ajunge pana la revolutia franceza".

Incepand cu a doua jumatate a secolului XXI, femeia este putin dorita in zona politica.

Insa "instaurarea dinastiei de Hohenzollern in 1866 a modificat in insasi natura ei aceasta pozitie. Faptul ca noua Doamna a tarii era genitoarea prezumtiva a unui intreg sir de conducatori viitori, nu putea decat sa ii asigure o alta importanta si o marita vizibilitate publica", este de parere Gabriel Badea-Paun.

Carmen Sylva chiar avea o teorie legata de rolul pe care trebuie sa-l joace o regina in viata unei tari: "Pentru a fi regina, trei calitati sunt necesare: frumusete, bunatate si fertilitate".

Relatia viitoarei Regine Maria cu Regina Elisabeta a inceput pe un fond conflictual. Pana la urma, Regina Elisabeta a "adoptat-o" pe tanara Maria, trezindu-i interesul pentru arta si spiritul estetic.

"Chiar daca apropierea intre Elisabeta si Maria a fost la inceput dificila, din cauza temperamentelor si varstelor lor diferite, ea s-a facut pe acest camp artistic, ne spune istoricul. Dar Regina Elisabeta nu i-a transmis succesoarei sale doar interesul pentru literatura si arta, ci si indispensabilele si atat de prozaicele cunostinte legate de functia sa si de eticheta ce i se impunea".

Elisabeta, care fascinase o lume cu cartile pe care le-a semnat Carmen Sylva, castigandu-si admiratori in cercurile culturale ale Frantei, a incurajat-o pe Maria sa picteze, chiar - ne spune tot Gabriel Badea-Paun - au lucrat impreuna la o Evanghelie pentru Manastirea Sinaia, a incurajat-o sa scrie.

Primele sale volume, "The Lily of Life. A Fairy Tale" (Crinul vietii. Un basm), "The Dreamer of Dreams" ("Visatorul de vise") sunt profund influentate de stilul cu accente simboliste ale literaturii lui Carmen Sylva de la sfarsitul secolului XIX.

"Povestea vietii mele", care cuprinde memoriile Reginei Maria, avea sa-i impresioneze pe Glasworthy si pe Virginia Woolf.

La 39 de ani, Missy devine Regina Maria a Romaniei. Numele ei va fi legat nu numai de implicarea in politica Romaniei - ea l-ar fi determinat pe Regele Ferdinand sa nu semneze tratatul de pace impus Austriei si Germaniei -, cat si de o serie de aventuri galante.

Ii placeau barbatii frumosi, cu atat mai mult daca purtau uniforma, iar, conform unor marturii ale vremii, nu l-ar fi iubit prea mult pe Regele Ferdinand. Circulau zvonuri ca principesa Ileana nu l-ar fi avut tata pe Ferdinand, ci pe printul Barbu Stirbey, in timp ce fiica cea mare, Maria, ar fi rodul unei aventuri cu un tanar locotenent.

"In timpul, Primul Razboi Mondial, l-a cunoscut pe Joe Boyle, un aventurier canadian, fost proprietar de mine de aur in Klondike, angajat ca ofiter in armata britanica", ne povesteste Gabriel Badea-Paun.

Insa, detaliaza acesta, "relatia lor, considerata de multi o pasiune sentimentala, preluandu-se astfel anumite barfe consemnate de Argetoianu in Memoriile sale, a fost mai curand o relatie de incredere reciproca, intr-un moment in care suverana se gasea parasita de aproape toata lumea".

Corespondenta purtata de Regina Maria cu Joe Boyle se pastreaza la Arhivele Statului din Bucuresti. In 1998, Gilles Duguay, care a fost ambasador al Canadei la Bucuresti, a organizat, impreuna cu Gabriel Badea-Paun, o expozitie dedicata relatiei celor doi, expozitie deschisa la Muzeul National de Arta al Romaniei.