Aproximativ 300 de miliarde de lei vechi, adica peste 8,5 milioane de euro. Aceasta este, potrivit statisticilor politiei, valoarea totala a obiectelor de arta si cult incluse in patrimoniul national care au fost furate in primele sapte luni ale acestui an.
„Si asta este o estimare aproximativa a ceea ce stim ca s-a furat, deoarece multe dintre infractiuni nu sunt reclamate”, ne-au declarat surse judiciare.
Frecventa furturilor de acest gen a crescut ingrijorator, iar hotii s-au perfectionat, multi dintre ei reusind sa-si piarda urma, la fel ca si bunurile de o valoare inestimabila pe care le vand la preturi modice, cel mai adesea, unor colectionari.
„In evidentele Inspectoratului General al Politiei se afla cateva zeci de obiecte de arta, date in urmarire in 2004. Acum, politistii cauta in tara nu mai putin de 1.683 de obiecte de arta si cult (618 sustrase din lacasuri de cult, 917 din colectii particulare si 148 din muzee si situri arheologice).
La toate acestea se adauga 420 de tablouri, icoane, statuete, bratari dacice si carti urmarite international. Am putea spune cu usurinta ca numarul obiectelor de patrimoniu furate a crescut de cateva zeci de ori”, au precizat surse din cadrul IGP.
Obiecte furate, in casele oamenilor cu influenta
Atrasi de sumele „frumusele” pe care le pot obtine in schimbul comorilor dacice din Muntii Orastiei, tot mai multi traficanti de obiecte de patrimoniu ataca, „inarmati” cu detectoare de metale, siturile arheologice.
De curand, sapte membri ai unei retele de traficanti au fost prinsi de politisti si procurori dupa o ancheta care a durat patru luni.
La perchezitia facuta in locuintele celor sapte, anchetatorii au descoperit, pe langa detectoare de metale, o adevarata comoara: 1.616 de monede din aur, argint si bronz, peste 600 de obiecte arheologice din perioada romana, 12 icoane si alte obiecte de cult, estimate la cateva zeci de mii de euro.
„Cele mai multe obiecte de patrimoniu furate nu pot fi insa recuperate. Cu cat valoarea lor este mai mare, cu atat sunt mai greu de recuperat. Si asta pentru ca ajung in mainile unor colectionari. Multi dintre colectionarii din Romania sunt oameni puternici. Fara probe solide, e greu sa obtii un mandat de perchezitie pentru a intra in casele lor”, ne-au spus anchetatorii.
„Cea mai puternica retea anihilata este cea condusa de Iulian Ceia, arestat cu aproximativ doua luni in urma pentru trafic cu obiecte din aur furate. De curand, am mai prins cativa membri ai grupului, iar dosarul nu este inca inchis. Avem informatii ca mai sunt si altii. In plus, nu am recuperat monedele, bratarile dacice si alte obiecte din aur pe care au pus mana pentru ca le-au vandut.
Valoarea acestor obiecte depaseste, la o prima estimare, 1,5 milioane de dolari. Mai mult, o parte din cumparatorii pe care i-au indicat sunt lideri politici”, sustin sursele citate.
„Evenimentul zilei” relata in numarul din 3 iunie a.c. ca doi dintre cumparatorii indicati de traficant sunt Adrian Nastase si Ioan Talpes.
Legea trebuie modificata
Patrimoniul cultural national nu este protejat suficient de legislatia actuala, sustin oamenii legii. In acelasi timp, hotii s-au specializat si sunt tot mai greu de prins, furturile au luat amploare, iar pe mesele politistilor s-au adunat, in primele sapte luni ale lui 2005, sute de dosare cu autori necunoscuti.
Cel putin asta arata statisticile. In perioada amintita, politistii au inregistrat 319 dosare penale privind comiterea unor infractiuni care vizeaza bunuri incluse in patrimoniul cultural national. Dintre acestea, 258 de dosare au fost contabilizate cu „autori necunoscuti”.
In speranta ca vor putea reduce amploarea fenomenului, politistii au propus modificarea legislatiei actuale privind protectia patrimoniului cultural national.
