Conform noului Cod Fiscal, de la 1 ianuarie 2006 microintreprinderile - care reprezinta 90% din numarul total de IMM-uri din tara - vor fi obligate sa aiba cel putin cinci angajati, ceea ce ar putea duce la disparitia a zeci de mii de societati, in special in domeniul prestarii serviciilor, in care majoritatea firmelor au mai putin de cinci angajati.

Multe intreprinderi ar putea sa dispara anul viitor, dupa intrarea in vigoare a propunerilor de modificare a Codului Fiscal, initiate de Ministerul Finantelor. Una dintre cele mai controversate prevederi ar permite, in viitorul apropiat, acordarea statutului de microintreprindere doar societatilor comerciale care au cel putin cinci angajati.

In acest moment, firmele cu 1-9 angajati si o cifra de afaceri anuala de pana la 100.000 de euro pot opta intre sistemul de taxare cu 3% pe venituri si impozitul de 16% pe profit. Microintreprinderile platesc impozit de 3% pe venituri si sunt obligate sa aiba cel putin un angajat.

Odata pierdut acest avantaj, microintreprinderile care nu pot angaja inca patru oameni au de ales intre a trece la impozitul de 16% pe profit si a se desfiinta.

PNL-ul inghesuie intreprinzatorii

Desi nu s-au consultat cu reprezentantii mediului de afaceri si nici nu au anuntat modificarile ce vor fi operate, asa cum spune legea, cu sase luni inainte de intrarea lor in vigoare, cei care au gandit schimbarea statutului microintreprinderilor cred ca au toate motivele sa sustina acest demers.

„Facilitatea acordata microintreprinderilor, de a plati un impozit de numai 3% fata de 16%, a fost acordata numai pentru a dezvolta un anumit tip de afaceri, nu pentru a crea o sursa de plata a salariilor”, precizeaza Radu Rusanu, vicepresedinte PNL.

In opinia sa, lucrurile trebuie nuantate : „Cei care nu au microintreprindere si platesc salariatii pe stat, cu CAS si cu toate impozitele, sunt dezavantajati fata de aceia care au o microintreprindere, isi iau dividende din microintreprinderea respectiva si platesc astfel angajatii din alta firma”, crede fruntasul PNL, care sustine masurile initiate de Ionut Popescu, fostul ministru al

finantelor.

Nu toti colegii sai de partid sunt insa de aceeasi parere.

Cristian Boureanu, membru marcant al PNL si fost secretar de stat in acest minister, nu vede cu ochi buni schimbarea: „Instabilitatea sistemului legislativ in ceea ce priveste microintreprinderile si investitiile din Romania a fost una dintre principalele cauze care au generat investitii scazute si rezultate slabe pe toata durata tranzitiei.

Eu speram ca cei care conduc Ministerul Finantelor, indiferent de partidul din care fac parte, au invatat ceva din aceasta lectie a ultimilor cinsprezece ani. Viitorul ne va dovedi daca acest lucru este adevarat sau nu”, a declarat acesta pentru SFin.

Era normal ca o astfel de propunere sa vina din partea PNL? „Nu raspund la aceasta intrebare pentru ca nu s-au luat inca nici un fel de masuri”, a precizat abil tanarul politician.

O aberatie economica

Afland din presa despre initiativa liberala, mediul de afaceri s-a inflamat. „Nu ne-a intrebat nimeni absolut nimic, nici pe noi, nici pe reprezentantii altor organizatii patronale.

Nu am avut nici un fel de consultatii cu Ministerul Finantelor inainte de a inainta aceasta propunere”, spune mirat Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR). „Masura este o aberatie economica, sociala si politica.

Este o aberatie cu un mare impact negativ pentru ca, in primul rand, abordarea pe care a lansat-o fostul ministru al finantelor, pe care acum il vad la televiziune ca a inceput sa se manifeste ca ziarist - bine ca nu mai e ministru - este contrara practicilor din UE. Potrivit directivelor europene in vigoare, o microintreprindere are intre 1 si 9 salariati.

Or, noi, daca vrem sa intram in UE, trebuie sa respectam acceasta directiva. Masura este in contradictie cu acquis-ul comunitar si in afara practicilor europene unanim acceptate. Este o aberatie cu multiple efecte negative.

Economic, nu exista nici o justificare conceptuala, metodologica sau de alta natura care sa argumenteze ca o mica firma cu 4 salariati nu mai e microintreprindere, dar daca are 5 este”, sustine Ovidiu Nicolescu.

Si Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) a luat imediat pozitie. „Microintreprinderea trebuie sa-si pastreze rolul de a sprijini micul intreprinzator si de a-l incuraja inclusiv printr-un sistem specific de impozitare, bazat pe cifra de afaceri, si nu pe profit. Acesta este scopul. Neregula porneste de la CAS-ul extrem de ridicat.

Microintreprinderea trebuie sa-si pastreze functia ei si, atunci cand deruleaza o megaafacere, impozitarea sa nu se faca in anul urmator, ci chiar in momentul in care se realizeaza acea afacere, aplicandu-se impozit pe profit pentru ce depaseste 100.000 de euro, de exemplu”, ne-a declarat Forin Pogonaru, presedintele AOAR.

Contabilii, singurii castigatori

Primul efect negativ ce va fi resimtit in cazul in care masurile vor fi adoptate va fi confuzia in randul intreprinzatorilor si al populatiei, spun oamenii de afaceri. Decizia nu va face decat sa alimenteze economia gri. In plus, regimul financiar, regimul contabil, toate relatiile cu statul se vor modifica.

„Aceasta masura, impreuna cu cea anuntata de ministrul Ionut Popescu privind eliminarea impozitului pe cifra de afaceri, pe care tot ei l-au dublat, va genera foarte multe probleme. Sunt peste 300.000 de microfirme care aveau, in cea mai mare parte, impozit pe venit, ceea ce inseamna si o reducere a complexitatii activitatii si a cheltuielilor cu contabilitatea”, explica Ovidiu Nicolescu.

Evidenta contabila, in aceste conditii, o putea face orice producator, fara sa fie nevoie de un contabil. Acum, daca toate aceste firme vor fi trecute pe impozit pe profit, vor trebui sa se supuna unor reguli contabile complexe pentru a-si determina corect profitul. Fiecare microfirma care inainte nu apela la o firma de contabilitate in noile conditii va trebui sa o faca acum, contra cost.

„ Intreprinzatorul, in loc sa se ocupe de activitatea propriu-zisa, o sa piarda o buna parte din timp pentru a tine niste evidente care nu aduc nici un plus de venit la bugetul national.

Ba dimpotriva, masura va contribui la spolierea, la saracirea intreprinzatorilor, pentru ca banii acestora se duc la un numar limitat, la cateva mii de contabili care sa le preia operatiunile”, afirma presedintele CNIPMMR.

Ingreunand procesele economice si manageriale, capacitatea acestora de a-si mentine si dezvolta firmele va scadea si, ca atare, implicit cifrele de afaceri nu vor mai avea dinamicile care au contribuit, in ultimii patru ani, la acele cresteri substantiale de PIB. Prin aceasta, nu vor mai creste nici veniturile la bugetul de stat, cu toate implicatiile care decurg de aici.

Micii meseriasi, victime sigure

Statisticile arata ca Romania are in prezent, in medie, 20 de IMM-uri la mia de locuitori, fata de aproape 60 in UE. Daca s-ar modifica definitia microintreprinderilor, din circa 450.000 de microintreprinderi ar mai ramane 50.000-60.000.

Conform unui studiu realizat de CNIPMMR, peste 80% din cifra de afaceri totala a microintreprinderilor se realizeaza in zece domenii de activitate, 60% din total detinandu-l firmele care activeaza in comertul cu ridicata si cu amanuntul.

In celelalte 20 de procente se inscriu comertul cu autovehicule si carburanti, serviciile prestate intreprinderilor, industria alimentara, activitatile de transport terestru, constructiile, industria lemnului, agricultura si industria textila. „Aceste cateva sute de mii de micro- intreprinzatori nu sunt niste tampiti. Ei dau o parte importanta din venitul national si din exportul Romaniei.

Nu sunt niste papusi, niste soldati cu capete de plumb care sa fie mutati dupa cum vrea un ministru sau altul”, spune Ovidiu Nicolescu.

„Ceea ce se va simti imediat va fi descurajarea activitatilor desfasurate mai ales de catre micii meseriasi, care si-au infiintat societati pentru a dezvolta activitati simple, in special in zona serviciilor”, este de parere Ana Dinca, director si asociat unic al firmei de consultanta Audit One SRL.

Chiar daca intelege ca aceste masuri pot fi generate de scazuta colectare a taxelor si impozitelor datorate bugetului, directoarea firmei Audit One nu este de acord cu ele. „Este o descurajare a activitatilor mici, categoric. Eu nu cred ca, anagajand obligatoriu 5 salariati, mai este rentabil sa-ti faci microintreprindere.

Mi se pare o uniformizare, pe langa descurajarea totala a microintreprinderilor. Vor inchide, probabil, microintreprinderile si se vor duce pe meserii independente”, crede Ana Dinca.

Intreprinzatorii isi vor apara drepturile

Speranta comunitatii de afaceri se indeapta acum spre noul ministru al finantelor. Sebastian Vladescu, cel care l-a inlocuit pe Ionut Popescu, nu a avut pana acum vreun punct de vedere oficial referitor la propunerile predecesorului sau in privinta microintreprinderilor.

Strategia fiscala, documentul ce contine si propunerea de marire a numarului de angajati la microintreprinderi, a figurat acum doua saptamani pe ordinea de zi a guvernului, fara sa fie adoptata o decizie din cauza propunerii de majorare a TVA.

Fostul ministru crede ca nu era normal sa demareze o dezbatere publica pe aceasta tema pana cand principiile strategiei fiscale nu primeau avizul executivului. Ionut Popescu este contrazi, insa de fostii colegi de cabinet.

Nici o decizie de modificare a conditiilor privind statutul microintreprinderilor nu va fi luata decat dupa consultari cu mediul de afaceri, a anuntat vicepremierul Gheorghe Copos.

„Nu vom fi de acord cu modificarea statutului microintreprinderilor decat dupa consultari ferme cu patronatele, cu structurile reprezentantive pentru IMM din cadrul mediului de afaceri, respectiv cu reprezentantii CNIPMMR si dupa ce ne vom asigura ca implicatiile presupuse de modificarea regimului fiscal al microintreprinderilor nu vor dezavantaja societatile cu un numar mai mic de 5

anjajati, referindu-ne, desigur, la societati care desfasoara activitati corecte”, a asigurat ministrul Copos.

Potrivit legislatiei in vigoare, microintreprinderile, al caror numar de angajati este cuprins intre 1 si 9, platesc un impozit pe venit de 3% si beneficiaza de un sistem de contabilitate simplificat, insa prin modificarea statutului acestora (referitoare la numarul de salariati),

s-ar crea situatii absurde, ajungandu-se ca societati cu 7 angajati sa plateasca un impozit de 3% pe venit, iar societati cu 2-3 angajati sa plateasca un impozit de 16% calculat la profitul realizat, fiind obligate astfel si la o contabilitate laborioasa, a explicat vicepremierul Copos.

El a adaugat ca trebuie, de asemenea, analizata impreuna cu structurile reprezentative oportunitatea momentului ales pentru aceasta schimbare, luand in considerare faptul ca, din 2007, conditiile legislative pentru microintreprinderi vor fi implicit modificate, conform angajamentelor de aderare asumate.

Chiar daca vicepresedintele PNL Dan Radu Rusanu sustine ca „propunerile nu reprezinta punctul de vedere al ministrului Ionut Popescu, intrucat strategia fiscala este a guvernului”, oamenii de afaceri nu se lasa.

Mesajul lansat de Ovidiu Nicolescu este graitor: „Daca masura va fi aprobata, o sa protestam inclusiv la UE. Daca o sa fie cazul, o sa scoatem intreprinzatorii in strada. Daca se ajunge aici, facem si asa ceva”.

Microintreprinderile sunt considerate vehicule ale evaziunii fiscale

Aurelian Dochia, Analist BRD-SG

„Intrucat nu cunoastem toate detaliile acestui proiect, este evident ca nu putem emite opinii categorice. La prima vedere insa, ideea cresterii

numarului minim de salariati pe care trebuie sa-l aiba o intreprindere

pentru a se califica drept «microintreprindere» nu are o justificare

economica.

Efectul ei imediat va fi reducerea drastica a numarului de societati incadrate la «microintreprinderi», fara ca veniturile bugetului sa creasca in mod semnificativ.

Cresterea numarului minim de salariati de la 1, actualmente, la 5, cat este propus, introduce un prag arbitrar: o societate cu 7 salariati ramane «microintreprindere», dar una cu doar 3 salariati, spre exemplu, nu se mai califica la «microintreprinderi» si este dintr-o data «avansata» in divizia marilor societati cu sute si mii de angajati.

Dintre cei exclusi, unii vor opta pentru impozitarea pe profit, dar vor fi multi care nu pot face fata noii situatii si vor prefera sa lichideze societatea.

De fapt, se pare ca principala justificare a aceastei masuri tine de faptul ca, de la o vreme, Ministerul Finantelor vede microintreprinderile ca pe niste vehicule ale evaziunii fiscale, mai degraba decat ca modele

de business legitime.

Dupa parerea mea, modificarile in legislatia fiscala a microintreprinderilor ar trebui sa fie facute avand in vedere

perspectiva aderarii la Uniunea Europeana. Se stie ca reglementarile

Uniunii nu permit tratamente fiscale discriminatorii intre intreprinderi.

Totusi, exista posibilitatea instituirii unor reguli contabile si de impunere simplificate pentru anumite categorii de contribuabili, inclusiv pentru intreprinderile mici. In acest context cred eu ca s-ar putea gasi o solutie rezonabila pentru categoria microintreprinderilor”.

Problemele s-ar rezolva doar aparent

Gabriel Biris, Senior Attorney, Salans

„Marirea numarului de angajati creeaza doar o aparenta ca problema este rezolvata. Cand s-a introdus obligativitatea de a avea un salariat, fiecare si-a angajat, de cele mai multe ori fictiv, o persoana. Acum vor angaja 5 persoane, cu sfert de norma. Adica se vor cheltui in plus mai putin de 50 de euro pe luna.

Un pret care va fi platit fara probleme de cei care abuzeaza de sistem si mai greu de cei care chiar il folosesc cu adevarat. Exista solutii pentru eliminarea abuzului de microintreprinderi, dar nu asta. Trebuie eliminate posibilitatile ca acest regim sa fie folosit abuziv, adica pentru afaceri speculative si munca dependenta.

Iar asta e simplu: trecerea de la regimul microintreprinderilor la regimul normal in luna in care s-a depasit plafonul de 100.000 de euro si definirea muncii dependente. In felul acesta, regimul ar fi pastrat doar pentru cei pentru care a fost conceput initial: micii intreprinzatori.

Ca sa se evite riscul ca salariile platite la «gri» pe micro sa se duca «la negru», trebuie insa plafonata baza de calcul a contributiilor sociale, de care oricum cei cu salarii mari nu prea beneficiaza. Prin stabilirea unui plafon rezonabil, sa zicem la 40 de milioane de lei si eliminarea abuzului de micro, se pot chiar colecta sume foarte importante la bugetul consolidat.

Eu cred ca pot depasi 30.000 de miliarde lei, adica mai mult chiar decat prin majorarea TVA la 22%. Iar microintreprinderile sunt doar un exemplu. Daca s-ar pune ordine in intregul sistem fiscal, probabil ca suma ar fi dubla.”

Masurile vor lovi in oamenii onesti

Eugen Ovidiu Chirovici, presedintele Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (ANIMM)

„Nu cred ca este o idee buna, chiar daca Ministerul Finantelor a invocat asa-zisa evaziune fiscala care se face prin aceste firme. Acest fenomen de plata a salariilor prin microintreprinderi nu este suficient de raspandit incat chiar sa reprezinte o problema pentru bugetul statului.

Din numarul total de microfirme existente in Romania, mi se pare ca nici 10% nu sunt folosite pentru plata salariilor. De exemplu, companiile foarte mari, cum ar fi sistemul bancar sau societatile de asigurari, societatile care platesc salarii foarte mari, nu folosesc sistemul de microfirme.

Trebuie avut in vedere ca 90% din microfirmele din Romania desfasoara activitati economice. Sa luam cazul unui mic magazin, care are un singur angajat, de obicei sotul sau sotia. Nu se justifica absolut deloc angajarea a altor trei-patru oameni, care nu au ce face. La fel se intampla cu micile ateliere.

Culmea este ca aceasta masura poate sa loveasca exact in acei oameni care desfasoara activitati oneste, nu in cei care platesc salarii prin microintreprinderi. Acolo pot fi gasite alte solutii, prin persoane fizice autorizate sau alte forme de plata. Patronii se pot orienta, cei care platesc salariile in acest fel pot gasi solutiile legale sa o faca.

In schimb, cei care desfasoara activitati economice, acele familii care traiesc dintr-o mica afacere, nu mai au solutii. Ei sunt obligati pur si simplu sa treaca in economia gri sau sa traga obloanele, ceea ce nu cred ca-si doreste nimeni la ora actuala.

Ministerul Finantelor nu ne-a consultat in creionarea acestei propuneri. Nu au consultat pe nimeni, din cate stiu eu, asta facea parte dintr-o strategie facuta de fostul ministru, care urma sa fie discutata si eventual aprobata in plenul guvernului. Ei si-au elaborat punctele de vedere, justificate sau nu, si urma sa fie discutate in cadrul guvernului.

Din cate stiu eu, in general, aceasta strategie, asa cum a fost ea elaborata, inclusiv in ceea ce priveste microintreprinderile, nu s-a prea bucurat de sprijinul cabinetului. Aceasta propunere poate veni doar din partea cuiva care realmente nu stie ce se intampla in economia reala sau care are legaturi destul de vagi cu economia Romaniei.

In cazul in care se va sustine in continuare aceasta varianta, vom formula un punct de vedere in conformitate cu ceea ce se intampla in viata reala.

In plus de asta, sunt din principiu impotriva a tot ceea ce inseamna un impediment in desfasurarea micilor afaceri.

Pe de o parte, avem un discurs public care sustine IMM-urile si microfirmele, consideram ca ele sunt baza stabilitatii economice, iar pe de alta parte venim cu gaselnite care, cu o justificare extrem de subtire, le pot face viata extrem de grea sau pot chiar sa duca la desfiintarea unor microfirme ori sa le arunce in zona gri sau neagra a economiei.

Aceasta masura nu are vreo justificare solida, mai ales ca si definitia europeana spune ca IMM-urile au de la 1 angajat la 9 angajati. Se pleaca de la un angajat, nu de la minimum 5.

Credeti ca UE o sa se uite cu ochii mariti de uimire si o sa spuna ca e mai bine la noi? Oricum avem probleme foarte mari cu IMM-urile care lucreaza in lohn, din cauza cursului de schimb. Eu nu cred ca doreste cineva sa-si creeze probleme suplimentare.”

George Stoica,

Robert Mihailescu