Cica ar exista doua Romanii: una rurala si una urbana. Aceasta din urma insa se imparte, la rindul ei, in oraseni neaosi si tarani orasenizati. Care, la rindul lor...

Duminica seara, purtatorul de cuvint al Partidului Social Democrat, Cristian Diaconescu, a declarat, in legatura cu intentia premierului de a largi plaja de impozitare si spre cei din mediul rural, ca luarea acestei masuri ar afecta milioane de oameni. In speta, locuitorii de la tara. Ma intreb ce reactii or fi avind cei de la PNL la spusele domnului Diaconescu.

Avertizarea venea de parca liderii PSD n-ar fi stiut ca echipa premierului nu este constienta de urmarile masurii pe care ei insisi intentioneaza sa o ia. De fapt, tocmai acesta este scopul lor: de „a-i afecta“ la impozitare, pe linga cei 4,6 milioane de cetateni romani care contribuie in prezent la fondul de sanatate, si pe restul. Pentru ca asa e just.

Nu insa si pentru logica ruraloida a oligarhiei PSD. In Romania, conform spuselor lui Calin Popescu-Tariceanu, sint 20 de milioane de cetateni care beneficiaza de serviciile de sanatate. De ce n-ar contribui toti, proportional cu veniturile pe care le au, la acoperirea costurilor?

Pe la apusul sau de facto, se spunea despre URSS ca singurul lucru bun pe care l-a lasat umanitatii este ca a invatat-o cum sa nu gestioneze o societate. Asa si cu clonele lor din spatiul mioritic.

Dupa 1947, comunistii romani (nu doar ei, modelul fiind deja „patentat“) au reusit performanta de a ne arata cum e sa intorci piramida sociala cu susul in jos si sa conduci o societate cu tarani de proasta calitate.

Infundind puscariile cu elitele politicii, stiintei si culturii, dar si cu taranii care mai aveau credinta si simtul proprietatii, ei au ajuns, pina in 1989, sa ne aduca in pragul falimentului economic si sa experimenteze o dictatura care le concura pe cele din America de Sud sau Asia.

In plus, personajele care populau mediul rural erau omniprezente, intregul discurs public fiind generos impanat cu „niste tarani“, creati dupa chipul si asemanarea celor care ne conduceau. Pastrindu-si neintinata constiinta de clasa si dupa Revolutie, epigonii comunistilor au prelungit dominatia ruralului asupra urbanului in societatea romaneasca.

In toti acesti ani insa, a existat o parte a societatii romanesti, cea care nu a emigrat, care a trebuit sa indure supliciul de a fi reprezentata de politruci, mineri, baroni etc. si sa se identifice pina la urma cu o imagine in care ei nu se regasea de fel, ci din contra.

Specificitatile sociale ale lumii care dadea aceasta imagine sint greu asimilabile normelor care au facut din Occident un spatiu mai prosper si mai civilizat decit cel in care traim.

In decembrie 2005, dupa aflarea rezultatelor din turul doi al alegerilor prezidentiale, Adrian Nastase sublinia, in declaratia sa, ca exista doua Romanii. O Romanie urbana, in crestere, cu o solida componenta liberala, desi, uneori, afectata de somaj si care asteapta de la stat mai mult sanse decit sprijin, care l-a votat pe Traian Basescu.

Mai exista insa si o Romanie rurala, cu oameni in virsta si saraci, care au inca nevoie de ajutor, nu doar pentru dezvoltare, ci si pentru supravietuire. Prin declaratia sa de luni, PSD continua sa aplice logica marxista a lui „unii pentru toti“ si sa protejeze aceasta a doua Romanie. O face insa intr-o maniera cu totul inechitabila.

Deoarece poate ca a venit momentul ca si cealalta Romanie, cea urbana, sa primeasca ceea ce i se cuvine: egalitatea fata de „protejatii“ PSD din mediul rural.

Intentia liberalilor este insa respinsa si de PD, primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, declarind ca si partidul pe care-l reprezinta se opune extinderii impozitelor la tarani.

Problema cea mai spinoasa pentru premier este ca initiativa sa este contrazisa, oarecum, si de cea a colegului sau de partid, mai exact, prin ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, care declara recent ca e pentru prima oara cind PNL are oportunitatea de a cistiga, prin finantarile venite de la institutiile europene pentru domeniul pe care il conduce Domnia Sa, si simpatizanti in rindul

electoratului din mediul rural. Cel pe care PSD nu l-ar lasa din brate nici mort.