Proiectul de modificare a legii spitalelor da posibilitatea noilor proprietari sa vanda activele unitatii medicale pe care o detin. Daca aceasta lege va fi adoptata de Parlament, spitalul poate fi organizat ca societate comerciala pe actiuni, la care statul sau autoritatile publice locale vor fi actionari majoritari.

In situatia in care un spital devine societate comerciala, conducerea unitatii va putea face orice cu terenurile si cladirile pe care le are in proprietate, atat timp cat are aprobarea proprietarilor. "Societatile comerciale au posibilitatea de a contracta credite, dar problema e ca nici o banca nu va accepta ca garantie cladirea unui spital.

O alta optiune este vanzarea, inchirierea sau incheierea unui parteneriat de privatizare in cadrul spitalului", ne-a declarat unul dintre initiatorii proiectului, deputatul PNL Sorin Paveliu. Desi datoriile spitalelor sunt de sute de miliarde de lei, pana acum in Romania nici o unitate sanitara nu a fost inchisa, asa cum s-a intamplat in alte tari fost comuniste.

Numai in Bucuresti, datoriile lor catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) se ridica la peste 1.000 miliarde de lei, adica in jur de 27 milioane de euro. In schimb, terenurile pe care unele spitale le au in proprietate valoreaza zeci de milioane de euro. O data legea adoptata, marii datornici din sistemul sanitar romanesc se vor trezi cu un patrimoniu imobiliar bine cotat pe piata.

Institutul Fundeni, spre exemplu, detine un teren cu o suprafata de aproximativ 20 de hectare. In zona in care se afla spitalul, metrul patrat de teren se poate cumpara cu preturi intre 150 si 200 de euro.

Rezulta ca terenul disponibil in Fundeni este estimat la o valoare de aproximativ 45-60 milioane de euro, in timp ce datoriile spitalului catre CNAS se ridica la 11 milioane de euro, suma calculata la sfarsitul anului trecut. Mult mai castigati vor iesi viitorii proprietari ai Spitalului Clinic Filantropia, unitate medicala aflata in imediata apropiere a Pietei Victoria.

Zona beneficiaza de o cotatie maxima pe piata imobiliara din Capitala, cu preturi care urca pana la 1.500 de euro pe metrul patrat. Cele patru hectare detinute de Institutul Cantacuzino in zona Cotroceni trec de 40 milioane de euro, in timp ce relocarea cladirilor pe un alt tren al institutului, in Baneasa, nu ar costa decat 5-10 milioane.

Diferenta ar putea fi folosita pentru achizitionarea unei linii de vaccinuri la standarde europene, pentru dotari si pentru constructia unor camine pentru rezidenti, fara a se epuiza venitul din vanzare.