Bancile nu s-au grabit sa adopte toate regulile impuse de BNR. Ele au facut acest lucru abia marti, cand au adoptat noile reglementari prin care se limiteaza cu 15-20% valoarea maxima din venitul clientului ce poate fi dedicata creditului.

Pentru a nu pierde din clienti si din volumul afacerilor, bancile au gasit numeroase portite prin care pot oferi persoanelor fizice aceeasi suma, dar esalonata pe mai multi ani. Astfel, bancile pot castiga si mai multi bani decat pana acum, clientii sunt multumiti, iar banca centrala ramane cu buza umflata.

Cat de bine a reusit BNR sa limiteze creditul de consum, pentru a nu mai permite cumpararea de bunuri importate, in special in valuta? Se pare ca impactul e mai mult mediatic, in realitate bancile protejand pana la rasfat potentialii clienti.

Daca BNR a micsorat gradul de indatorare lunara al celor imprumutati, de la 50% din venituri totale, minus cheltuieli lunare, la 30-40% din veniturile demonstrabile in functie de tipul creditului, ei bine, majoritatea bancilor s-a gandit sa compenseze aceasta restrictie.

Cum? Oferind imprumuturi pe mai multe luni.

Astfel, expunerea clientului este aceeasi, iar perioada de returnare a creditului creste, in timp ce ratele devin mai mici, si prin urmare, la fel de accesibile ca pana acum.

Romanilor le place creditul, mai ales cel in valuta. Per total, in sistemul bancar romanesc, circa 30-40% din credite sunt azi in lei, restul fiind luate majoritatea in euro, fiindca moneda nationala creste.

Salariile sunt fixate in mare majoritate pentru perioade de sase luni sau un an, la o paritate avantajoasa pentru angajat. Astfel incat creditul in valuta e mai usor de returnat.

Totodata, creditele in valuta au atins in acest an circa 2,8 miliarde de euro, restul pana la totalul de 3,6-4 miliarde de euro fiind acordate in lei, spun bancherii. Dobanda pentru imprumuturile in euro ramane mai mica decat pentru cele in lei la majoritatea bancilor, cu cateva exceptii.

Singurul efect al normelor BNR de limitare a creditarii este o crestere a costului unui credit si o diminuare a marjelor de profit (randamente) ale bancilor.

"De exemplu, introducerea in cazul creditului imobiliar a cerintei de garantare cu 'garantii reale' a 133% din valoarea unui proiect face ca bancile sa se asigure, cu 1-3% din valoarea creditului, impotriva riscului de neplata, aceasta fiind o 'garantie reala' suficienta?, spune un bancher.

"Apoi, daca calculam la un credit de 75.000 de euro, cele 133% pot fi interpretate ca fiind valoarea totala a proiectului imobiliar de 100.000 de euro, deci clientul oricum vine cu 25% avans, adica 25.000 de euro, ridicand o ipoteca pentru restul de 75.000- suma ce reprezinta creditul", adauga bancherul.

BNR nu reuseste sa-si atinga decat partial tinta: creditul de consum, adica cel pentru achizitionarea de produse electronice si de uz casnic de import, este cel mai puternic in structura creditelor totale, avand o pondere de cam 65%, iar majoritatea bancilor inca ofera conditii de avans zero, fara girant si alte garantii pentru sume de pana la 2-5.000 de euro.

Marti insa, toate bancile adoptasera deja noile conditii impuse de BNR. In acelasi timp, unele banci sunt mult mai restrictive decat altele in ceea ce priveste creditul in valuta, chiar mai restrictive decat o cer conditiile BNR, cerand giranti sau o ipoteca inca de la un credit de 2.000 de euro.

Si dobanzile efective difera. Daca la Raiffeisen un credit de 5.000 de euro se poate lua fara avans si giranti, la Banca Transilvania exista numai credite in lei.

La BCR majoritatea creditelor (60%) sunt in lei. Daca BCR este scos din calcul, avand o cota de piata de 30%, pentru restul sistemului bancar, creditele in valuta ating 70-80% din total.

"Stimulam creditul in lei. BCR nu schimba conditiile de creditare, intrucat a preintampinat intentia BNR si a operat schimbarile mai de mult", spune Corneliu Cojocaru, purtator de cuvant al BNR.

Luni, HVB si Banca Tiriac au anuntat modificari ale conditiilor de creditare. Pentru ambele banci, creditele au fost facute mai accesibile, cu perioadele de rambursare crescand de la cinci la sase ani, pentru creditele personale, si de la 15 la 20 sau chiar 25 ani pentru creditele imobiliare si ipotecare.

Majorarea record a fost efectuata de Banca Tiriac, unde creditul "Acasa" a urcat cu 10 ani, de la 15 la 25 de ani.