Taranii nu se grabesc sa-si vanda terenurile

de Valentin Gros     BaniiNostri.ro
Joi, 1 septembrie 2005, 0:00


Piata terenurilor agricole nu prea se lasa impresionata de o lege adoptata in aceasta vara. Actul normativ are ca scop sa-i determine pe taranii in varsta sa-si vanda pamantul.

Statul ii indeamna pe taranii sa-si vanda terenurile agricole. In acest scop, se acorda o "recompensa" de 100 euro pentru fiecare hectar instrainat. Conditia este ca fostul proprietar sa fi implinit cel putin 62 de ani. In felul acesta, el pierde dreptul de proprietate asupra pamantului, astfel ca nici copii lui nu vor mosteni.

Exista si varianta pastrarii acestui drept, prin arendare in loc de vanzare. In aceasta situatie, omul primeste numai 50 euro/ha pe an.

Intrebarea este daca noua decizie va determina ceva "miscare" pe piata terenurilor agricole. Care se afla la un nivel foarte scazut, cu mult in urma loturilor din intravilanul construibil.

La marginea marilor orase, metrul patrat costa 20-30 euro, iar in zone centrale ajunge si la cateva sute de euro. Parcelele agricole sunt mult mai ieftine. Ele se vand la cativa euro metrul patrat.

In mod normal, preturile ar trebui chiar sa mai scada, pentru ca intra pe piata o cantitate suplimentara de "marfa".

3 milioane ha ramase de parloaga

Dar, nu toti sunt convinsi ca se asa vor sta lucrurile.

"Daca s-ar fi prevazut o suma cu adevarat atractiva, o suprafata de 3 milioane de hectare, aflata astazi in parloaga, ar fi revenit in circuitul agricol. Cum 100 euro la hectar e prea putin, din cate stiu eu nimeni nu s-a interesat de acest sistem", afirma Stefan Nicolae, presedintele Federatiei Agrostar.

Bineinteles ca Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale sustine contrariul.

"La Agentia Domeniilor Statului s-au primit multe scrisori prin care proprietarii de peste 62 de ani instiinteaza ca au vandut terenurile si vor renta", declara Valentin Mircea, consilierul ministrului Agriculturii.

Conform unor studii efectuate de Agrostar, in Romania exista trei tipuri mari de proprietati agricole. Din prima categorie fac parte fermele care detin peste 1.000 ha.

Acestea sunt singurele capabile sa atinga performante notabile. Dispunand de tehnologie moderna, ele realizeaza productii de 6.000-7.000 kg/ha. Asociatiile avand intre 100 si 1.000 ha incep sa se apropie de acesti parametri.

Inca se mai ara cu plugul

Cea mai mare parte a pamantului (aproximativ 5 milioane ha) formeaza agricultura de subzistenta. Aici se regasesc taranii cu proprietati reduse ca suprafata si care stau foarte prost cu mecanizarea.

Subventionarea prin cupoane nu prea se dovedeste o solutie viabila. 1,75 milioane lei la un hectar (din care 400.000 lei pentru motorina) inseamna putin.

Pe de alta parte, multi proprietari de loturi mici prefera sa vanda cupoanele in loc sa le valorifice, acele documente ajungand, in final, pe diferite cai, tot la marile societati.

Unii tarani inca mai ara cu plugul tras de boi, nu angajeaza tractoristi, astfel ca nici nu au nevoie de subventii pentru motorina.

Din aceasta ultima categorie provine populatia de peste 62 de ani care ar urma sa solicite renta. 100 euro pe an e foarte putin, dar guvernantii spera totusi ca masura sa aiba succes.

Ei amintesc ca un taran cu 10 hectare ar incasa 1.000 euro pe an, cifra ridicola pentru un orasean, dar binevenita la sat, unde multa lume consuma alimente din productia proprie.

Ce trucuri se pot face

O problema ar fi aceea ca indiferent cui vinzi terenul, ai dreptul sa mergi la Agentia Domeniilor Statului si sa soliciti renta, prezentand dovada actului de instrainare.

Tatal poate face act de vanzare-cumparare catre fiu si astfel vor ramane in familie atat banii, cat si pamantul. Si nimeni nu-l poate obliga pe noul proprietar sa lucreze terenul.

Apare riscul ca statul va plati renta, iar pamantul va sta tot de parloaga. Specialistii de la MAPDR se gandesc sa modifice textul de lege, in sensul ca taranii care vand loturile unor societati agricole cu potential tehnologic sa primeasca rente mai mari, de 120, sau 150 euro/ha pe an.

Nu se pot incheia vanzari succesive, asa incat mai multe persoane sa ia renta de pe acelasi teren. Conform legii, nu se acorda renta daca parcela a mai facut obiectul unor tranzactii dupa 1990.

Suma e prea mica

"Renta de 100 euro la hectar pe an, acordata taranilor in varsta de peste 62 de ani care isi instraineaza pamantul, este o suma prea mica. Din acest motiv, masura nu ii va impulsiona pe proprietari sa vanda terenurile arabile. Federatia noastra a inaintat Ministerului Agriculturii o propunere care viza o renta de 100 euro la hectar pe luna.

Nu e prea mult, acest nivel poate fi sustinut, in conditiile unei agriculturi performante, asa cum se practica in Uniunea Europeana. Si in Romania exista ferme cu rezultate bune. Cunosc o societate din judetul Satu Mare care obtine in mod frecvent 7.000 kilograme de cereale la hectar".

Stefan Nicolae, presedintele Federatiei Agrostar

Bani fara riscuri

"Suma de 100 euro la hectar pe an nu s-a impus din birou. Specialistii din minister au facut calculele pentru un venit mediu realizat din culturile de grau. Taranii de peste 62 de ani vor primi acesti bani fara riscuri si batai de cap, fara sa mai depinda de ploaie sau alte fenomene naturale. E adevarat, omul nu se imbogateste, dar isi completeaza pensia.

In plus, el sigur isi va pastra o anumita suprafata de teren pentru autoconsum. Iar cifra de 100 euro nu este batuta in cuie. Ea va creste probabil, in functie de evolutia agriculturii romanesti, putand ajunge dupa 2007 la 150 sau 200 euro".

Valentin Mircea, consilierul ministrului Agriculturii

Conditii ca sa iei suta de euro

Pentru a beneficia de renta viagera agricola, trebuie sa indeplinesti cateva conditii, cuprinse in Legea 247 din 2005:

- Rentierul agricol este persoana fizica in varsta de peste 62 de ani care detine in proprietate pana la 10 hectare de teren agricol si care instraineaza prin acte intre vii sau arendeaza terenuri agricole, primind de la Oficiul National de Renta Viagera Agricola carnetul de rentier agricol.

- Pentru a deveni rentier pot fi instrainate sau arendate numai terenurile care dupa anul 1990 nu au facut obiectul altei instrainari prin acte intre vii.

- Dovada instrainarii se face prin actul de instrainare, incheiat in forma autentica, iar dovada arendarii se face prin contractul de arenda intocmit cu respectarea Legii arendarii nr. 16/1994, cu modificarile si completarile ulterioare.

- Proprietarii casatoriti pot deveni rentieri agricoli si prin instrainarea si arendarea terenurilor agricole care sunt bunuri comune in cazul in care cel putin unul dintre ei are varsta de 62 de ani. In acest caz, carnetul de rentier agricol se elibereaza pe numele sotului care intruneste conditiile legale.

- Rentierul agricol poate ramane proprietar pe o suprafata de teren agricol de pana la 0,5 hectare pentru folosinta personala.



















117 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi