Procesul de relaxare fiscala, prin reducerea contributiilor sociale, trebuie continuat, pentru ca reducerea fiscalitatii este in folosul contribuabililor si va aduce si un surplus de venit la bugetul de stat. Aceasta este filosofia noului vicepremier responsabil cu coordonarea activitatilor economice, Gheorghe Pogea.

Singura problema cu care se confrunta el este daca surplusul adus de o noua relaxare fiscala va fi suficient pentru a acoperi cheltuielile suplimentare de 2,8-3% din PIB, ce vor aparea o data cu aderarea la Uniunea Europeana.

Majorarea TVA ar putea sa nu fie o solutie viabila deoarece, prin reducerea consumului, va fi micsorata si baza de impozitare la care se aplica taxa pe valoare adaugata, principala sursa a bugetului de stat.

Actualul Executiv analizeaza posibile surse in vederea acoperirii acestui surplus. Specialistii din ministerul Finantelor, cei de la Comisia de prognoza, elaboreaza mai multe scenarii, in care sunt folosite diverse variabile, precum scaderea cu diferite procente a contributiilor sociale, dar si cresterea TVA, pentru a gasi cea mai buna solutie in vederea asigurarii surplusului bugetar.

„Toate aceste scenarii pe care noi le analizam nu le facem pentru ca relaxarea fiscala n-a dat rezultate, ci pentru ca veniturile publice trebuie sa creasca dupa aderare. Cred ca o continuare a procesului de relaxare fiscala, prin scaderea contributiilor sociale, in avantajul contribuabililor, va aduce un plus de venituri la bugetul de stat.

Problema este ca acest plus va trebui sa se incadreze intr-un deficit bugetar destul de mic. Daca plusul de venituri nu va fi suficient, numai atunci vom analiza si celelalte variante de obtinere de venituri la buget“, a declarat pentru „Averea“, vicepremierul Gheorghe Pogea.

Potrivit analistilor, o majorarea a TVA, desi pare cea mai comoda solutie la indemana actualului Executiv, ar putea avea insa un efect de bumerang. Prin majorarea TVA, rata inflatiei ar putea creste cu cateva procente, ca urmare va fi micsorat consumul, deci si numarul de tranzactii la care se aplica aceasta taxa.

In urma introducerii cotei unice de impozitare, ponderea incasarilor din impozitele indirecte in buget este de aproximativ 80%, mai bine de jumatate (53%), reprezentand incasarile de TVA. O majorare semnificativa a TVA, cum este cea cu 3% avansata de unii reprezentanti ai actualei Puteri, va duce la micsorarea acestei ponderi.

Chiar daca in termeni nominali aceste incasari ar putea fi mai mari, in termeni reali ele ar putea scadea, ca urmare a cresterii ratei inflatiei cu cateva procente. Intr-un caz extrem, incasarile cu un TVA de 22% ar putea fi chiar mai mici decat cele cu o taxa pe consum de 19%.

„Unul dintre motivele pentru care fostul Ministru de Finante, Ionut Popescu, a sustinut TVA a fost reducerea importurilor, deci, implicit, si reducerea consumului. Acesta ar duce la micsorarea bazei de calcul la care s-ar aplica noul procent de 22%.

Cred ca Ministerul de Finante a luat in calcul acest efect de bumerang si nu se asteapta sa aiba o crestere echivalenta cu procentul cu care se mareste TVA-ul, aproximativ 15% (7,5% din intregul buget - n.r.)“, a declarat pentru „Averea“, analistul Gabriel Biris.

El considera ca majorarea taxei pe consum nu merita costul care trebuie platit.

„Cu toate acestea, nu cred ca veniturile statului vor putea scadea deoarece o mare parte din consum (de exemplu: produsele necesare de baza si energia) nu pot scadea. Probabil ca va fi o crestere a incasarilor, dar cu un procent mult mai mic decat cel cu care se asteapta autoritatila“, sustine Biris.

Solutia identificata de analist este reglementarea tuturor impozitelor directe, in sensul unificarii lor la 16%.

Pogea prefera micsorarea contributiilor sociale si pariaza pe conformarea voluntara a agentilor economici de a iesi din economia gri si de a-si plati taxele.

De altfel, dupa primele sapte luni de la introducerea cotei unice, vicepremierul sustine ca exista semne pozitive in acest sens: „Ceea ce nu se intelege este ca orice masura de relaxare fiscala, asa s-a intamplat in toate celelalte state care au introdus cota unica, in prima parte duce la o scadere a veniturilor statului.

Este nevoie de timp pentru ca agentii economici sa se conformeze voluntar noii situatii“. Cifrele, in cazul Romaniei sunt incurajatoare: „Dupa 7 luni s-au oficializat peste 159 de mii de locuri de munca, o parte fiind locuri de munca noi, iar o alta reprezentand locurile iesite la suprafata din economia subterana, in urma micsorarii impozitului pe venit“.

Pogea considera ca relaxarea fiscala trebuie continuata si dublata de alte masuri, precum relansarea programului de autostrazi si infrastructura.

Aceasta din doua motive: primul pentru ca relaxarea fiscala singura nu convinge in totalitate investitori straini care acorda o importanta deosebita si calitatii infrastructurii, si cel de-al doilea pentru ca duce la dezvoltarea sectorului constructiilor (noi locuri de munca noi incasari la stat), dar si la echilibrarea balantei comerciale, pentru ca materialele de constructii vor fi in marea lor

majoritate autohtone.

Incasarile la buget confirma succesul cotei unice

Introducerea cotei unice nu a fost un esec, ci dimpotriva, un succes, sustine vicepremierul Gheorghe Pogea, unul dintre artizanii programului de guvernare al Aliantei D.A. PNL-PD.

Acesta aduce drept dovezi, surplusul de incasari la buget: cresterea nominala a incasarilor la bugetul consolidat a fost de 13,8% pe primele sapte luni ale acestui an fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Luand in calcul rata inflatiei din aceasta perioada, in valoare de 9,7%, rezulta o crestere reala a incasarilor la bugetul consolidat de 4,1%. In primele sapte luni ale anului 2004, incasarile la bugetul consolidat au fost de 400.208 miliarde de lei vechi, pentru ca in acest an ele sa se ridice la 455.612 miliarde de lei vechi.

In cazul bugetului de stat, cresterea nominala a incasarilor a fost de 13,4%, iar cea reala de 3,7. La fondurile de sanatate, veniturile statului au fost mai mari cu 1,9% in termeni reali, la fondul de somaj cu 3%, iar la veniturile proprii bugetelor locale, cu 5,7%.