Ochii vad, vamesul cere. Ionut Popescu, nu si nu.... (de Gabriela Vranceanu Firea)

de Gabriela Vranceanu Firea     Saptamana Financiara
Luni, 5 septembrie 2005, 0:00


Am capatat o obsesie. Deloc fragila, deloc subtila. E directa si explicita. Am inceput, si continui un razboi, pe hartie, e drept, cu cei care se cred mai presus de orice regula, lege, sentinta.

Cu acei co-nationali ai mei - vorba domnului Iliescu - pentru care onestitatea, coloana vertebrala si bunul-simt, pana la urma, sunt echivalente cu notiuni bune de retinut doar pentru discutii de salon, nicidecum pentru viata de zi cu zi.

Saptamana trecuta, atrageam atentia asupra declaratiilor mai mult decat stupefiante ale presedintelui ANAF, Sebastian Bodu, referitoare la mafia din vami.

Saptamana aceasta, fostul ministru al controlului, Ionel Blanculescu, spunea ca si cazul Anghelescu, din pricina caruia ar trebui sa-i crape obrazul de rusine PD-ului, dar si coruptia din vami sunt lucruri si fapte stiute de ani intregi.

S-a mai facut cate ceva, pe ici, pe colo, poate prin punctele vamale ne-esentiale, dar mare luminis n-a iesit.

Mai mult, o armata de ministri, secretari de stat, consilieri, parlamentari, inclusiv presedintele tarii, premierul, presedintii Camerelor - cei prezenti si viitori - tac suspect in urma declaratiei fostului ministru al finantelor, Ionut Popescu, cel care se considera scos din institutie si infrant in aripa si activitate de un complot al vamesilor.

Al vamesilor importanti, participanti la retele transfrontaliere si transpartinice, nu al vamesilor care, pentru o suta-doua de euro, te lasa sa treci cu pasaportul nestampilat, chiar daca ai depasit perioada de sedere in spatiul Schengen.

Al vamesilor care, dintr-un container-doua, isi chivernisesc familia si viata cat n-apuca neam de cercetator sau businessman cinstit sa o faca. Acei vamesi deveniti subiect si predicat de bancuri. Apropo, il stiti pe ultimul?

„Cica era ziua de nastere a unui sef mare de la vama. Colegii, draguti si amabili din fire, vor sa-i faca un cadou pe care sa nu-l uite prea usor. O masina! - zice unul.

Ceilalti protesteaza. E prea putin! Bijuterii! - propune altul. Sa fim seriosi, e derizoriu - se aude replica. Vine si solutia salvatoare: sa nu mai imparta cu noi azi, de ziua lui, profitul din containere. Uraaaa!!”.

Asta da, cadou! Gluma, gluma, dar nici un banc nu iese fara foc... Neavand nici o posibilitate sa schimbe folclorul si perceptia publica peste noapte, mai marii si mai greii tarii ar putea totusi incerca sa se ocupe de asta. Macar sa se vada si sa se simta ca au interesul sa schimbe o situatie care ne dezonoreaza si ne descalifica pe noi, ca natiune.

Cineva propunea ca, pentru sase luni, sefii - mari si mici din vami - sa fie inlocuiti cu lucratori vamali din Canada, SUA sau Marea Britanie. In sase luni nu se rezolva mare lucru, de altfel, dar, prin aceasta metoda mai neobisnuita e clar ca retelele mafiote vor primi o grea lovitura. Si, daca nu toate se vor dezintegra, sigur se vor subrezi si vor fi destul de greu de refacut.

Chiar daca am plati niste salarii pentru strainii pusi sa ne faca ordine si disciplina in vami, tot am iesi mai bine la socoteala, decat sa stam cu mainile-n san si sa dezbatem fenomenul coruptiei din sistemul vamal in seminarii si colocvii cu pretentii.

Iar cei care tac acum, dar ar trebui sa vorbeasca vor duce cu ei, intr-o alta lume sau intr-o alta viata, rusinea complicitatii. Am spus rusine? De prin vagaunile patriei a disparut pana si floarea numita Rusinea. Semn rau. Nu era buna pentru leacuri babesti, dar era decorativa.















35 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version