Recuperatorii de creante castiga bani frumosi

de Sorin Solomon     Saptamana Financiara
Luni, 5 septembrie 2005, 0:00


Cu o valoare totala a creditelor acordate persoanelor fizice de aproximativ 2,5 miliarde euro si cu o rata a rau-platnicilor de numai doua procente, firmele care se ocupa cu recuperarea creantelor se dezvolta. Conform informatiilor oferite de Biroul de Credit, totalul datoriilor restante se ridica la 2,7 milioane euro, 1,2 milioane dolari si 1.120 miliarde lei vechi.

O suma importanta pentru firmele care se obliga sa stranga aceste datorii

Asociatia Romana a Bancilor apreciaza ca volumul total al creditelor acordate populatiei atinge circa 2-2,5 miliarde euro, in timp ce totalul creditelor in economie ajunge la 8-8,5 miliarde euro.

Potrivit datelor furnizate de Biroul de Credit, institutie infiintata in urma cu un an si care strange informatii de la 18 banci, au fost depistate peste 600.000 de persoane fizice care au inregistrat, de-a lungul timpului, intarzieri in plata creditelor, informatiile despre acestea fiind inmagazinate in baza de date a Biroului.

Datorii mici, dar multe

35-39 de ani este varsta celor care „uita” sa-si plateasca datoriile facute la banci sau societati de finantare, iar numarul persoanelor care au datorii la mai mult de doua banci este de aproximativ 20.000.

Recuperarea si urmarirea datornicilor creeaza mari probleme bancilor care au acordat credite, motiv pentru care multe astfel de institutii apeleaza la firme specializate in recuperarea creantelor. Acestea au insa nevoie de personal calificat, de timp, iar incasarile lor reprezinta un anumit procent din valoarea creantei recuperate.

Iar aceasta activitate, care chiar daca se afla la inceput in Romania, incepe sa prinda aripi.

Vin recuperatorii!

„Nu suntem primiti cu drag de cei la usa carora batem, dar nimeni nu ne ia la bataie. Marea majoritate dintre cei pe care-i cautam inteleg ca trebuie sa returneze banii”, ne-a declarat Iulian Urban, patronul unei firme de avocatura care se ocupa exclusiv cu recuperarea creantelor. Dar si rau-platnicii au devenit totusi mai indaratnici.

Daca la inceput reactionau la un simplu telefon si fugeau sa plateasca datoria, acum nu se reped la ghisee nici atunci cand primesc scrisoarea in care li se aduce la cunostinta ca trebuie sa-si achite debitele. „Experienta ne-a invatat ca, pana la urma, tot discutia fata in fata rezolva lucrurile”, ne-a mai declarat Urban.

Exista cazuri in care un dosar ajunge in atentia recuperatorilor la cateva zile de intarziere a platii, iar atunci asa-zisul rau-platnic se imprumuta la rude si vecini, mai ales cand suma e mica, si plateste datoria. Sunt si cazuri in care debitele sunt prea mari pentru bugetul unei familii, iar atunci datornicul este dispus sa renunte la obiectul achizitionat.

Dar si asa banii care ar fi obtinuti pe respectivul obiect nu ar acoperi datoria, iar recuperatorul ii explica ca nu are nimic de castigat, ci numai de pierdut. „Putini sunt cei care doresc sa li se puna sechestru. Prefera sa faca rost de bani pentru a-si plati datoria”, mai spune Iulian Urban.

Neglijente in acordarea de imprumuturi

De multe ori, gresesc cei care acorda creditul, mai ales atunci cand se cer putine acte pentru acordarea lui, in special in cazul creditului de consum. „Am intalnit situatii in care s-au acordat finatari unor persoane care nu aveau domiciliu stabil, care cumparau un bun si-l revindeau apoi imediat la jumatate de pret.

Atunci e greu de recuperat ceva, mai ales cand nu mai ai ce sa iei altceva de la acea persoana”, ne-a povestit Iulian Urban. Dar si in acest caz firmele de creditare nu pierd bani.

„Sunt cazuri de companii care cer de la executorul judecatoresc hartia ca nu pot sa ia nimic de la rau-platnic. Uneori, fac si presiuni pentru ca aceasta hartie sa fie data cat mai repede”, afirma Urban.

Motivul este simplu: majoritatea companiilor care acorda astfel de credite sunt asigurate, iar firmele de asigurare sunt, la randul lor, asigurate, asa ca pierderea se disipeaza. Iar cea mai mare problema o au societatile care acorda credite de consum, dar, explica Iulian Urban, riscul lor este calculat si acoperit de dobanda si de comisioane de administrare.

Iar daca vor sa-si recupereze si ultimul ban, trebuie sa dea un comision firmelor de recuperare.

Mii de dosare

Incheierea unui contract intre firma de recuperare a creantelor cu Banca Transilvania si ASIBAN a adus un surplus de 1.500 de dosare. In cea mai mare parte, acestea se refera la credite de consum acordate persoanelor, care mai au de platit companiilor ce au acordat credite sume cuprinse intre 3 si 200 de milioane de lei vechi.

Firma de recuperare percepe un comision fix numai din cazurile care sunt rezolvate, iar acesta cuprinde toate cheltuielile. In primele sase luni ale anului, Urban si Asociatii a realizat o cifra de afaceri de opt miliarde de lei, numai din comisioanele obtinute prin recuperarea de creante. La un comision mediu de 5%, rezulta ca au fost recuperati aproximativ 160 miliarde lei vechi.

Iar conform datelor pe care le au de pe piata, societatile din domeniu apreciaza ca mai sunt unele societati care au de recuperat mari datorii. „Stim ca exista o firma care se ocupa de vanzarea in rate a contoarelor de apa si a repartitoarelor de caldura si care mai are de incasat de la populatie aproximativ opt milioane de euro”, ne-a exemplificat Iulian Urban.

In opinia sa, datele oferite de Biroul de Credit sunt mult sub adevar, asta si pentru ca respectiva organizatie are drept obiectiv in principal creditele acordate de banci si mai putin cele date de societatile comerciale.

Recuperatori romani peste hotare

„Nu ne este frica de integrarea in UE, mai ales ca multe firme mari au venit deja in Romania. Ele vor fi obligate sa lucreze aici, sa cunoasca mentalitatile si bineinteles ca vor lucra impreuna cu romani. Insa noi dorim sa facem un pas inainte”, a mai spus Urban.

Extinderea firmelor romanesti de retail in zona Balcanilor ofera posibilitatea ca si societatile de recuperare creante sa plece odata cu ele peste hotare. Deja exista discutii cu lantul de magazine Flamingo si cu un mare producator mondial de anvelope care doreste sa-si extinda afacerile de distributie in zona.

Pentru ca acest lucru sa se desfasoare cat mai usor, procedurile de lucru au fost deja standardizate. „Dorim sa francizam afacerea noastra, iar cei care vor cumpara franciza vor fi convinsi ca vor merge pe carari care sunt batatorite de noi”, afirma Iulian Urban.

Creditele, incotro?

Banca Nationala a Romaniei doreste ca acordarea de credite pentru consum sa scada, dar acest lucru nu este bine vazut nici de cei care au astfel posibilitatea sa cumpere in rate bunuri de folosinta indelungata, nici de cei care le vand in acest mod. „Romanul nu este la fel de indatorat ca occidentalul.

E adevarat ca nici puterea lui de cumparare nu e la fel de mare, dar majoritatea celor care cumpara in rate se achita de ele”, ne-a declarat Marius Ghenea, CEO la Flanco. Dorinta BNR de a schimba modul de acordare a creditelor are insa si efecte bune pentru retaileri.

De cate ori apare un astfel de zvon, vanzarile incep sa creasca, clientii sperand ca nu vor pierde ultima sansa de a cumpara in rate bunuri de folosinta indelungata.

Lista neagra

O astfel de lista a fost deja realizata de Biroul de Credite, pe ea aflandu-se peste 600.000 de persoane care au intarziat mai mult de sapte zile la plata unui credit. Lista este in permanenta reactualizata si poate fi consultata de cei care doresc sa cunoasca bonitatea unui eventual client.

Conform directorului Biroului, Serban Epure, au fost oferite, la cerere, bancilor mai mult de doua milioane de informari privind bonitatea unor doritori de a obtine credite.

O astfel de lista, care sa-i cuprinda pe toti rau-platnicii, impotriva carora s-a emis o hotarare judecatoreasca definitiva si care refuza sa-si plateasca datoriile, se va afla pe site-ul firmei de recuperare creante Urban si Asociatii si va cuprinde suma datorata si debitorul.

De asemenea, va fi accesibila gratuit, oferind astfel informatii utile celor care vor sa-i mai imprumute pe rau-platnici.

„Atunci va fi mult mai greu sa pacalesti o banca sau o societate comerciala, iar cei care vor mai da imprumuturi o vor face in cunostinta de cauza si pe riscul lor”, a precizat patronul firmei.


















631 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă