A treia cale: cota cu adevarat unica

de     Saptamana Financiara
Luni, 5 septembrie 2005, 0:00


Saptamana aceasta se va produce - in fine! - armonizarea curentelor din PNL. Dupa ce Dan Radu Rusanu a anuntat cresterea TVA, iar premierul Tariceanu s-a ascuns, in maniera-i caracteristica, in spatele vorbelor si al echipelor de specialisti care, vezi bine, si-au suflecat manecile si s-au pus pe analize, mediul de afaceri s-a inflamat.

Au iesit la rampa alti liberali - aripa ganditoare de asta-data -, care au spus cu jumatate de gura ca TVA nu se va majora. Discutiile s-au purtat, de fapt, pe trei paliere: cresterea TVA, majorarea cotei unice si aducerea altor impozite la nivelul cotei unice

De ce este nevoie de venituri suplimentare estimate de fostul ministru al finantelor la un miliard de euro, in conditiile in care declaratiile oficiale arata ca, in prima jumatate a anului, s-au obtinut venituri mai mari la buget, iar cota unica a fost incununata de succes ? Raspunsul il intuim, pentru ca nimeni n-a iesit pana acum pentru a spune, cu propriile cuvinte, ce si de ce trebuie facut.

Este posibil ca veniturile sa fi fost mai mari decat anul trecut, nu stim daca din cauza cotei unice, cum vor sa ne strecoare subliminal in minte fruntasii liberali, sau din cauza AVAS, cu blocarile de conturi si executarile silite pe banda rulanta, care i-au indeplinit planul anual in doar cinci luni. Cert este ca au venit la buget mai multi bani.

Dar si cheltuielile au crescut peste masura, iar deficitul bugetar a iesit din balamalele in care le fixase FMI. Din acest motiv - corectarea indicatorilor vizati de FMI si UE - este nevoie apriga de sume mai mari in sacul bugetar.

De-aici a inceput baletul declaratiilor contradictorii din care nimeni n-a inteles nimic, nesiguranta guvernantilor propagand valuri de neliniste in societatea civila si mediul de afaceri.

De ce trebuie sa strangem cureaua
Analistul economic Dragos Cabat, CFA, spune ca dezechilibrele macroeconomice prezente in Romania in ultimii doi ani tind sa afecteze acordurile convenite cu organismele financiare internationale si sa puna in pericol aderarea la UE in 2007. Printre indicatorii vizati de FMI si UE sunt deficitul de cont curent si deficitul bugetar.

„Ca un factor agravant, fata de conditiile in care s-au negociat tintele pentru acesti indicatori la mijlocul anului 2005, inundatiile, respectiv o crestere economica mai redusa tind sa influenteze negativ deficitul bugetar, in sensul cresterii costurilor, respectiv restrangerii veniturilor bugetare.

In aceasta situatie, guvernul se vede nevoit sa majoreze veniturile bugetare prin orice mijloace”, sustine Dragos Cabat.

Aurelian Dochia, analist BRD-GSG, crede ca discutia care se poarta in acest moment in legatura cu eventualitatea cresterii unor impozite - taxa pe valoarea adaugata fiind explicit mentionata - trebuie sa fie corect incadrata in contextul mult mai general al echilibrului bugetar intr-o perspectiva multianuala.

„Potrivit unor estimari, pentru a face fata obligatiilor care revin Romaniei prin aderarea la Uniunea Europeana, bugetul general consolidat ar trebui sa realizeze venituri reprezentand aproximativ 33% din PIB. Aceasta inseamna o crestere de peste trei procente fata de nivelul actual.

Venituri suplimentare reprezentand 0,5% din PIB sunt necesare pentru a compensa reducerea planificata a contributiilor sociale”, spune Aurelian Dochia.
Acestea au fost datele problemei, cauzele care au generat nevoia de fonduri suplimentare. Cum au vazut autoritatile rezolvarea acestei situatii?

FMI n-a avut incredere in calculele Aliantei
Ionut Popescu, fostul ministru al finantelor, a vrut sa mearga pe scurtatura. Ce era mai simplu decat o crestere a TVA, care i-ar fi adus rapid si sigur in buget aproape 30.000 de miliarde de lei (vechi)?

E drept, a anuntat aceasta posibilitate dupa discutiile cu reprezentantii FMI, care si-au exprimat ingrijorarea ca nu se vor realiza veniturile la bugetul consolidat al statului prognozate prin modelul economic al Aliantei, dupa cum recunoaste si Adrian Videanu, presedintele executiv al PD.

Videanu a spus pentru prima data lucrurilor pe nume, aratand ca „mult invocata cota unica a produs un gol de venituri de numai 3,2% fata de aceeasi perioada a anului trecut, dar a antrenat scoaterea din economia subterana a peste 162.000 de locuri de munca, ceea ce inseamna aproximativ 9% din volumul estimat al locurilor de munca aflate in economia subterana”.

Si asa s-a lamurit si ce voia sa zica ministrul Popescu atunci cand a declarat ca introducerea cotei unice a fost un succes, dar din aceasta cauza e nevoie de majorarea altor impozite.

Surse din Alianta au declarat agentiei Mediafax ca FMI nu ar fi facut o asemenea solicitare daca fostul ministru al finantelor, Ionut Popescu, ar fi dat drumul la finantari in primele luni ale anului.

Conform surselor citate, era bine ca in primele luni ale anului 2005 sa fie realizate finantari pentru proiecte necesare mai ales in domeniul infrastructurii, la discutiile cu reprezentantii FMI, din luna mai Romania sa se prezinte cu un deficit bugetar de 1% din PIB, iar autoritatile de la Bucuresti sa-si asume angajamentul ca-l vor mentine pana la sfarsitul anului.

„Greseala” lui Ionut Popescu a fost, considera sursele citate, ca nu a permis realizarea de finantari, iar la discutiile cu FMI datele aratau un excedent de 0,4% din PIB, partea romana solicitand Fondului sa accepte ca, la sfarsitul anului, Romania sa inregistreze un deficit de 0,7% din PIB.

Reprezentantii FMI nu au fost insa de acord ca Romania sa aiba, in a doua parte a anului, cheltuieli de 1,1% din PIB, astfel ca, la finalul lui 2005, s-ar putea ajunge la excedent bugetar, situatie atipica pentru o tara in curs de dezvoltare.

Cum s-au ciondanit politicienii
S-a ajuns astfel intr-o situatie critica, politicienii aflati la putere vorbind despre cresterea TVA pe mai multe voci. PNL, prin Dan Radu Rusanu, a sustinut initial cresterea taxei.

Atunci Partidul Conservator a cerut cote mai mici la TVA-ul aplicat alimentelor de baza, iar liberalii au dat imediat replica: o astfel de masura nu va fi aplicata pentru ca nici un comerciant nu-si va ieftini produsele la care s-ar reduce TVA, iar in acest fel s-ar provoca doar un gol in buget.

PD a punctat sec, prin Emil Boc, presedintele partidului: „Exista temeri ca, si in cazul in care ar avea loc scaderea TVA la produsele alimentare de baza, in fapt nu s-ar inregistra o reducere a preturilor de catre producatori. Noi coboram TVA, dar producatorii ar putea sa nu reduca preturile”. Initial, Boc declarase ca PD nu sustine cresterea TVA nici in Alianta, nici in guvern.

Nesiguranta guvernantilor s-a transmis rapid mediului de afaceri. BNR a aratat ca majorarea TVA pune la pamant tintele de inflatie. Patronatele au protestat, sustinand ca masura va bloca anumite domenii - cum ar fi turismul - si ar putea duce la o repliere a unei parti din economia fiscalizata in economia neagra.

Atunci PNL a facut pasul inapoi, spunand ca nu a luat nici o decizie in ceea ce priveste majorarea TVA si nici cabinetul Tariceanu nu a luat in calcul o asemenea modificare a sistemului de impozitare a consumului.

Speriati de reactia virulenta a mediului de afaceri, reprezentantii PNL au aratat ca orice modificare de acest fel trebuie integrata in strategia fiscala pe termen mediu a Romaniei si nu poate fi luata fara o analiza temeinica si fara dezbateri publice serioase.

A iesit la rampa si premierul, care a explicatat savant ca gradul de fiscalizare ar putea creste in perioada urmatoare, concomitent cu o colectare mai eficienta a veniturilor bugetare, avand in vedere ca Romania va avea nevoie, in perspectiva lui 2007, de fonduri suplimentare echivalente cu aproximativ 3% din PIB.

„Un calcul sumar indica aproape 3% din PIB ca necesar de venituri suplimentare la orizontul anului 2007. Fata de aceasta perspectiva, raspunsul care se poate prefigura este o posibila marire a gradului de fiscalizare si, in acelasi timp, in mod cert, o colectare mult mai eficienta, mult mai riguroasa a veniturilor la buget”, a declarat Tariceanu.

In acest punct au ajuns discutiile reprezentantilor puterii, purtate mai mult prin paginile ziarelor si, realitatea a dovedit-o, mai putin in jurul unei mese, cu manecile suflecate, mintea limpede si gandul la contribuabilii care i-au votat.

Ce marim: TVA sau cota unica?
Avem, deci, nevoie de mai multi bani la buget. Cum sa-i convingem sa intre in pusculita nationala? Iata ce spun observatorii mediului de afaceri; „In mod inevitabil au fost aduse in discutie propuneri de crestere a altor venituri bugetare - taxa pe valoarea adaugata sau cota unica de impozitare a veniturilor si profitului.

Majorarea cotei unice are meritul sporirii veniturilor bugetare fara a spori presiunile inflationiste; cresterea TVA este mai simplu de aplicat si mai sigura, dar compromite calendarul de reducere a inflatiei pana in 2007. Nu poate fi neglijat nici impactul diferentiat pe care fiecare din aceste masuri il are asupra unor categorii sociale diverse”, e de parere Aurelian Dochia.

„Problema reala este aceea ca, potrivit unor estimari, nici una dintre aceste masuri nu poate, singura, sa asigure sporul de venituri bugetare preconizat a fi necesar.

Daca aceste estimari sunt corecte, asigurarea echilibrului bugetar in conditiile aderarii la UE impune cresterea simultana a mai multor tipuri de impozite si taxe”, pune punctul pe i analistul BRD-GSG.

„In mod realist, acest lucru se poate realiza pe termen scurt in doua moduri: fie prin majorarea cotei unice de impozitare, fie prin cresterea nivelului TVA.

Orice alte variante (de genul cresterii bazei de impozitare prin aducerea la suprafata a economiei gri) sunt masuri care cer timp pentru a avea efect si, in acelasi timp, au un grad redus de predictibilitate.

Evident, pe termen mediu, largirea bazei de impozitare si combaterea evaziunii fiscale sunt modalitati eficiente de a spori incasarile la buget, dar este indoielnic sa poti realiza o colectare mult mai eficace in urmatoarele luni, acolo unde nu ai reusit in ultimii 15 ani!”, crede Dragos Cabat, CFC.

Liviu Voinea, director de cercetare la Grupul de Economie Aplicata (GEA), considera ca, in primul rind, trebuie sa facem distinctia intre cresterea nivelului impozitelor si cresterea bazei de impozitare. „Poate nu e nevoie decat de a doua varianta.

In al doilea rand, chiar daca e nevoie de cresterea nivelului impozitelor, trebuie sa fie clare motivele acestei cresteri, adica sa existe deja planificarea bugetara pentru veniturile suplimentare. Abia apoi se pune intrebarea ce impozite sa creasca. Si aici raspunsul este acelea care au cea mai mica influenta negativa in economie.

In opinia mea, daca se pastreaza actuala filozofie fiscala, centrata pe cota unica, o solutie mai buna este cresterea cotei unice pana la nivelul TVA. Fireste, o alta solutie, poate si mai buna, este renuntarea la actuala filozofie fiscala”, sustine directorul de cercetare al GEA.

Alte propuneri sunt bine-venite
Pot fi obtinute altfel veniturile de aproximativ 3% din PIB, de care bugetul are nevoie, mentionate de Calin Popescu-Tariceanu? Liviu Voinea spune ca exista si alte mijloace: „Fie de a creste veniturile bugetare - printr-o colectare mai buna sau prin cresterea cotei unice, fie de a scadea cheltuielile bugetare - in special scaderea cheltuielilor administrative si reducerea drastica a ajutoarelor

de stat”. O solutie de compromis. „In conditiile in care orice crestere de impozite este o masura nepopulara, politic exista tentatia de a afirma ca venituri suplimentare se pot obtine prin imbunatatirea colectarii - o atitudine mai ferma fata de rau-platnici si scoaterea la suprafata a economiei gri”, apreciaza Aurelian Dochia.

„Desi masura este corecta, ea ramane greu de aplicat in practica - motiv pentru care FMI ramane reticent in a considera astfel de venituri drept certe - si, oricum, nu rezolva integral nevoile de finantare”, precizeaza acesta.

Inainte de a propune majorarea TVA, Ionut Popescu a cerut opinia unor specialisti. Gabriel Biris, Senior Attorney la firma de consultanta Salans, i-a transmis propunerile sale. „De fapt, ce se urmareste? Se urmareste strict colectarea unor sume suplimentare la bugetul de stat.

Ce nu se face cu masurile acestea? Nu se elimina abuzurile din sistem, se lasa foarte multe venituri neimpozitate si nici nu se face mai atractiv sistemul fiscal pentru investitori”, spune Biris. Specialistul firmei de consultanta a facut si cateva calcule care demonstreaza ca exista alte cai prin care se poate obtine suma care-i iesea lipsa ex-ministrului Popescu.

„Exista alte solutii si, in conditiile in care informatiile pe care le-am luat eu de la Statistica sunt corecte, acestea ar aduce mult mai multi bani decat pot pot fi stransi prin cresterea TVA. E suficient sa analizam dimensiunea abuzului. La salariati, ne uitam cati oameni au salariu peste 40 de milioane in Romania: 36.000.

Ne uitam cate microintreprideri sunt, in acelasi timp, cu zero si un angajat: informatiile mele spun ca 170.000.

Presupunand ca au un venit aproximativ egal, daca elimini posibilitatea de abuz, si asta este foarte simplu, prin definirea muncii dependente, faci niste teste ca sa vezi daca e salariat sau nu, daca elimini posibilitatea muncii dependente si faci atractiv contractul de munca, atunci, practic, ai mult mai multi contribuabili si mult mai multe incasari - despre asta vorbim, nu? Daca nu se face

ceva cu contributiile sociale si inchizi supapa cu microintreprinderile, oamenii se vor duce pe alte canale, nu se vor duce pe contracte de munca, fiindca nici unul nu va da atatia bani.

Sa se scada contributiile sociale de la 49% la un nivel care sa merite, adica sa-l faca atractiv e imposibil: cat poti sa scazi? Atunci trebuie sa privim adevarul in fata si sa realizam ca avem o mare problema in sistem, nedeclararea salariilor mari.

Sa acceptam ca este imoral sa le ceri oamenilor acestora sa plateasca 49% din cat castiga pe contributii sociale, in conditiile in care tu nu poti sa faci distinctie intre serviciile pe care le oferi.

Plafonarea bazei de calcul la 40 de milioane ar face ca suma tuturor contributiilor sa nu depaseasca suma de 500 de euro si, presupunand ca numai jumatate din cele 170.000 de persoane care isi primesc salariul prin intermediul microintreprinderilor vor trece pe carte de munca, se pot strange in plus la buget mai mult de 20.000 de miliarde lei”, apreciaza Biris.

A treia cale
Gabriel Biris a pus degetul pe rana atunci cand le-a atras atentia celor din Alianta ca ar trebui sa ganbdeasca altfel. „Ce ar trebui facut? Eu cred ca, in primul rand, trebuia sa se faca ordine in sistem, pentru ca sunt atatea venituri care nu sunt deloc impozitate, incat cota unica, practic, a creat o criza”, ne-a declarat, in urma cu doua saptamani, Gabriel Biris.

„In primul rand, cota unica inseamna ca exista o singura cota de impozit, aplicata tututor veniturilor sau castigurilor ori profiturilor obtinute intr-o anumita tara.

Veniturie persoanelor fizice sunt impozitate astfel: cu 16% daca vorbim de salarii si castiguri din activitati independente, 1% daca vorbim de castiguri din titluri de participare, 10% din unele tranzactii imobiliare si 10% pe alte tranzactii imobiliare. Mai sunt 3% impozit pe microintreprinderi, 16% impozit pe profit peste care vine impozitul pe dividende.

Numai de cota unica nu vorbim, este un surogat, o adaptare romaneasca”, a spus expertul firmei Salans.

Calculele si propunerile lui Gabriel Biris par sa-i fi atins pe economistii de la PNL. Surse din Alianta au declarat agentiei Mediafax ca executivul ar putea reduce contributiile sociale cu doua pana la cinci puncte procentuale, concomitent insa cu aducerea tuturor impozitelor la nivelul cotei unice, adica la 16%, o decizie urmand sa fie luata in viitorul apropiat, poate chiar saptamana aceasta.

Conform surselor citate, aproape sigur cota TVA nu va fi majorata deoarece o asemenea masura nu ar aduce veniturile scontate la buget, ci, dimpotriva, ar putea avea ca efect reducerea lor. Saptamana aceasta, specialistii in domeniul fiscal ai Aliantei vor elabora patru simulari privind masurile fiscale care ar putea fi luate si le vor prezenta premierului, au precizat sursele citate.

Potrivit acestora, simularile se vor baza pe reducerea contributiilor sociale cu 2, 3, 4, respectiv 5% si vor cuprinde si masuri corelate, pentru a nu diminua veniturile bugetare. Aceste masuri vor viza, cel mai probabil, aducerea tuturor impozitelor, inclusiv a impozitului pe dividende, spre exemplu, la nivelul cotei unice, adica la 16%, sustin aceleasi surse.

Varianta majorarii cotei unice, pe care multi analisti au vazut-o ca fiind mai buna decat majorarea TVA, a picat, intrucat adoptarea unei astfel de masuri ar fi fost o infrangere recunoscuta in fata PSD. In viitorul apropiat, cota unica - aceea cu prea multe exceptii - va deveni cu adevarat unica.



















97 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi