Preocuparea pentru o alimentatie bazata pe produse ecologice capata o dezvoltare tot mai mare in randul statelor dezvoltate.
Romania este privilegiata din acest punct de vedere, in mod paradoxal, datorita slabei chimizari a terenurilor agricole (consecinta a subdezvoltarii agriculturii, in general).
Chiar presedintele Traian Basescu a inclus agricultura ecologica printre sectoarele economice importante pentru exporturile romanesti. Hotnews.ro a realizat o analiza a acestui sector si a perspectivelor sale reale.
Europa are piata de miliarde de euro
In ultimii 15 ani, consumul produse alimentare ecologice este in crestere accelerata. Ultimile statistici efectuate de Eurostat arata ca fermele care practica agricultura organica acopera aproximativ 4% din totalul terenului arabil din Uniunea Europeana.
Acelasi studiu releva ca din totalul de produse alimentare consumate in UE, cele ecologice detin o cota de piata de aproximativ 1,75%, procent care, transformat in bani, inseamna peste 8 miliarde de euro.
Romanii nu se arunca la ecologie
In cazul Romaniei insa, lucrurile stau mai degraba rau, in ciuda ideilor vehiculate tot mai des. Potrivit presedintelui Federatiei Nationale a Agriculturii Ecologice (FNAE), Ion Toncea, acest tip de culturi se situeaza undeva la valoarea de 0,5% din potentialul agricol al Romaniei.
In acest moment, in Romania exista aproximativ 260 de ferme care practica agricultura ecologica. Suprafata totala cultivata este de 74 de mii de hectare, iar la nivelul zootehniei exista ferme unde se cresc peste 7.000 de bovine, 20.000 de ovine si aproximativ 5 000 de gaini.
La nivelul potentialului agricol intern, aceste cifre sint insignifiante.
De altfel, lipsa unei culturi a consumului de produse ecologice face ca alimentele obtinute sa destinate preponderent exportului, principalii parteneri ai Romaniei fiind Germania, Olanda, Italia si Franta.
De altfel, exportul este, in mod clar, un debuseu perfect pentru aceste productii.
Sint necesare investitii serioase
Ideea ca agricultura ecologica se face cu mijloace rudimentare este negata de reprezentantii FNAE, care afirma ca principiile unei astfel de afaceri graviteaza in jurul a trei dimensiuni importante:cea ecologica, economica si sociala. Gradul de tehnologizare a acestei industrii este cu peste 30% mai mare decat in cea obisnuita.
Demararea unui astfel de proiect este mult mai anevoioasa, necesitand un ciclu de 3-5 ani pentru ecologizarea solului, dar in final, beneficiile obtinute sunt de doua ori mai mari decat in cazul agriculturii clasice.
Ion Toncea afirma ca o alta idee preconceputa intalnita in randul fermierilor traditionali este ca randamentul unei culturi ecologice este mai scazut.
Presedintele FNAE a declarat pentru Hotnews.ro ca, pe langa obtinerea unor rezultate similare intre cele doua tipuri de culturi, calitatea produselor ecologice ecologice este cu peste 50% superioara, astfel incit pretul produselor exportate este aproape dublu, cel putin in sectorul vegetal.
Una din problemele majore in Romania este constituita de costurile certificarii produselor. In aceste moment exista doua organizatii nationale si 11 internationale al caror scop este acordarea de certificat ecologic.
Testele sunt intreprinse anual pana la ecologizarea solului, iar sumele ce trebuie platite sunt extrem de ridicate.
Ministerul Agriculturii n-are de gind sa ajute agricultura ecologica
Una din propunerile pe care fermierii doresc sa o faca Ministerului Agriculturii se refera la subventionarea acestor plati.
Ministerul Agriculturii nu pare insa foarte interesat de implementarea unor programe menite sa ajute acesti producatori. In textul de lege referitor la subventia pentru agricultori, mentiunea de "samanta-tratata" ii exclude automat pe acestia de la orice ajutor din partea statului.
De asemenea, in cadrul programelor finantate de SAPARD, sunt acceptate doar proiecte din anumite regiuni ale tarii.
Este greu de crezut ca intr-un cadru legislativ atat de precar, dezvoltarea acestei ramuri a agriculturii se poate face la standarde europene.
