Regiunea Balcanilor de vest risca sa fie exclusa din comunitatea europeana daca nu-si rezolva problema somajului in continua crestere. Somajul cronic in multe dintre tarile Balcanilor de Vest le submineaza stabilitatea si ameninta integrarea acestora in Uniunea Europeana.

O economie de piata functionala este una dintre conditiile aderarii, dar rata somajului in 2004 de 44% in Kosovo, 42% in Bosnia-Hertzegovina si de 37% in Macedonia arata ca acest deziderat este inca departe.

Chiar daca admitem probabilitatea ca multi dintre somerii declarati oficial lucreaza in economia subterana, rata somajului ramane totusi foarte ridicata. Prin comparatie, fostele tari socialiste din Centrul Europei care au aderat la Uniunea Europeana anul trecut aveau, in momentul aderarii, o rata a somajului mult mai scazuta decat tarile din Balcanii de Vest.

In 1996 tarile central-europene se gaseau in stadiul de acum al tarilor din Balcanii de Vest (care oricum au pierdut 5-6 ani de reforme) si aveau o rata a somajului de 13% in Slovacia, 14% in Slovenia si 11% in Polonia.

Aceasta presupune ca modelul economic si de dezvoltare al tarilor din Balcanii de Vest are nevoie de ajustari? Se pune intrebarea, pe buna dreptate, de ce rata somajului este atat de ridicata, in ciuda unei cresteri economice in regiune? Recentele razboaie nu au fost benefice si desi efectele asupra produsului intern brut s-au estompat intre timp, neincrederea investitorilor ramane.

Situatia economica actuala este benefica pentru investitiile locale si pentru fondurile de investitii directe de mica anvergura in regiune. Acest lucru e important pentru ca investitiile duc la crearea de locuri de munca. Dar nu sunt indeajuns totusi pentru a absorbi marea masa de someri si pentru a oferi slujbe pentru tinerii care de-abia intra pe piata muncii.

Exista oare si alti factori care impiedica investitiile si crearea de noi locuri de munca in Balcanii de Vest? O piedica ar fi se pare practicarea unor salarii ridicate, comparabile cu cele din tarile vecine, in ciuda unei productii scazute si a unei economii necompetitive.

Nivelul salariilor este un subiect sensibil si nimeni nu doreste sa atace aceasta problema sociala. In acelasi timp, insa, dezechilibrul dintre productivitate si salarii nu poate fi justificat economic. Rata crescuta a salariilor va indeparta investitorii straini, iar fondurile de investitii directe se vor indrepta spre tari cu mana de lucru mai ieftina.

Pe de alta parte, lipsa investitiilor va acutiza problema, ducand la scaderea productivitatii. Rata salariilor va fi unul dintre factorii ce va influenta investitiile, intr-o perioada in care tarile din Balcanii de Vest intra in competitie pentru obtinerea de resurse cu noile state membre ale UE.

De ce salariile raman totusi neschimbate in ciuda unui somaj ridicat si a unei economii neperformante? O posibila explicatie ar fi asteptarile ridicate ale angajatilor datorita posibilitatii de a obtine un loc de munca in statele vecine bogate, ceea ce duce la neacceptarea unui salariu mai mic oferit acasa.

Pe de alta parte, asa cum au aratat-o unele studii, aceasta stare de fapt s-ar putea datora si legislatiei de protectie sociala care ii avantajeaza pe angajati prin dispozitii complicate si costisitoare pentru angajatori in cazul disponibilizarii.

Unele studii facute in Croatia arata ca legislatia privind protectia sociala din aceasta tara, printre cele mai favorabile din Europa in ce-i priveste pe angajati, este o piedica importanta in crearea de noi locuri de munca.

Aparitia locurilor de munca este incetinita si de costurile ridicate de productie, asociate cu costurile de protectie sociala, ce nu permit crearea unui echilibru intre productivitate si salarii.

O astfel de legislatie, chiar daca ii protejeaza foarte bine pe angajati, pare sa aiba un efect negativ in final si nu previne o crestere a somajului. Este cunoscut faptul ca o protectie sociala mai flexibila cum este cea din Marea Britanie, Irlanda si SUA se asociaza cu o rata a somajului mult mai mica.

Flexibilizarea masurilor de protectie sociala ar putea constitui o solutie pentru incurajarea companiilor sa creeze noi locuri de munca. In cazul in care acestea isi restructureaza forta de munca, ele pot sa-si disponibilizeze angajatii fara costuri majore si fara sa treaca prin proceduri complicate si costisitoare.

Facilitarea angajarii unor lucratori cu contracte temporare, ce nu implica acelasi nivel de protectie sociala ca un contract pe termen lung, ar ajuta si ar scadea rata somajului mai ales in randul tinerilor si al femeilor, categorii sociale care au tendinta de a cauta locuri de munca temporare.

Cresterea numarului de noi companii este esentiala pentru crerea de locuri de munca. Gandindu-ne la experienta Bulgariei, Lituaniei si Poloniei, punerea pe picioare a unei afaceri inseamna cresterea cu pana la 30% a locurilor de munca.

Studiile arata ca statele din Balcanii de Vest nu sunt propice demararii unei noi afaceri, desi s-au inregistrat de curand unele imbunatatiri. Se pare ca implementarea partiala sau incetinita a reformelor a contribuit la lipsa de performanta economica care se coroboreaza cu somajul, iar salariile reprezinta un simptom al acestei stari de fapt.

Diminuarea somajului este strans legata de accelerarea masurilor de reforma.

Acestea fiind spuse, exista inca aspecte privind somajul in Balcanii de Vest care nu sunt bine intelese. De pilda, este un truism faptul ca economia subterana este un rau ce trebuie eliminat progresiv. Dar, daca agricultura de subzistenta constituie o parte importanta a economiei subterane, si contrariul este adevarat.

Cu alte cuvinte, cresterea productivitatii in agricultura si veniturile rezultate ar putea duce la o imbunatatire a nivelului de trai si ar constitui si o sursa de venit pentru someri intr-un sector in care economia subterana inca persista si va mai persista o lunga perioada de aici incolo.

La fel, si motivele cresterii ratei somajului pe termen lung in randul femeilor si al tinerilor, asociata cu o productivitate scazuta, nu sunt bine cunoscute si se impune astfel o mai atenta cercetare inainte ca un raspuns adecvat sa poata fi dat.

Kalman Mizsei – director in cadrul Biroului Regional pentru Europa al Programului de Dezvoltare al Natiunilor Unite

Nicholas Maddock – analist economic specializat pe Balcanii de Vest si CSI in cadrul Programului de Dezvoltare al Natiunilor Unite

Traducere de Iulia Badescu