Invitatii din strainatate ai Festivalului „Enescu”, care a debutat pe 4 septembrie, au onorarii de aproape zece ori mai mari decat artistii romani, sume ce reflecta valoarea lor pe piata, potrivit lui Mihai Constantinescu, directorul Artexim, agentia de impresariat artistic care s-a ocupat cu tot ceea ce a insemnat organizarea evenimentului.

Nu toti muzicienii romani au fost insa de acord cu onorariile propuse de presedintele onorific al festivalului, Ioan Holender. Este si cazul unuia dintre cei mai valorosi pianisti ai tarii, Valentin Gheorghiu, care a refuzat sa sustina un concert pentru ca a considerat inacceptabila suma oferita de organizatori.

Valentin Gheorghiu a refuzat sa cante

Pianistul Gheorghiu, membru in juriul concursului de pian, a refuzat onorariul de 3.500 de euro propus de presedintele de onoare al festivalului, Ioan Holender, suma pe care a considerat-o jenanta, comparativ cu onorariile strainilor, a spus sotia sa, pianista Roxana Gheorghiu.

Presedintele de onoare Ioan Holender a afirmat ca onorariul a fost impus de piata. „Eu i-am propus domnului Gheorghiu acelasi onorariu ca si domnului Dan Grigore, mai mare cu 500 de euro decat a avut anul trecut (la Festivalul Artelor - n.r.)”, a precizat Holender.

„Cu tot respectul, este poate cel mai important pianist al Romaniei dupa Dinu Lipatti, dar timpul nu se opreste nici pentru Valentin Gheorghiu”, a explicat presedintele festivalului. Gheorghiu are 77 de ani si a fost o prezenta aproape nelipsita in istoria festivalului, chiar de la prima editie, desfasurata in 1958. „Fiecare are un pret de piata, pe drept sau pe nedrept”, a conchis Holender.

Bani de la buget

Festivalul „Enescu” este subventionat de la bugetul Ministerului Culturii si Cultelor cu peste 193 de miliarde de lei vechi (peste 5.500.000 de euro), bani acordati in urma HG nr. 214 din 24 martie 2005. Mai mult de 70% din acest buget (adica peste 135 de miliarde) au fost folositi pentru a plati cei 53 de solisti, 11 orchestre, 13 formatii de camera si 25 de dirijori.

Restul sumei a fost alocat cheltuielilor de transport, cazare sau publicitate, potrivit lui Constantinescu. Artexim s-a ocupat atat de negocierea contractelor invitatilor, dupa propunerile facute de presedintele de onoare, cat si de problemele conexe.

Onorarii de 40.000 de euro

Festivalul a adus la Bucuresti muzicieni celebri si scumpi. Dintre cei 53 de solisti invitati, 28 sunt straini, printre care nume mari ca Nigel Kennedy, Jose Van Dam sau Christian Zacharias, platiti cu sume ce ajung pana la 35.000, 40.000 de euro.

Mihai Constantinescu a spus ca Nigel Kennedy chiar a acceptat un onorariu sub cota sa obisnuita, violonistul fiind unul dintre cei mai apreciati din lume in acest moment.

Cei 25 de artisti romani primesc mai multi bani daca sunt solisti si mai putini daca fac parte din ansambluri camerale. Fireste, artistii tineri iau mai putin decat cei cu nume consacrate. Astfel, solisti tineri ca violonistul Alexandru Tomescu sau tenorul Marius Brenciu au un onorariu de ordinul a sute de euro, potrivit lui Constantinescu, la mare diferenta de cei 3.

500 de euro primiti de pianistul Dan Grigore.

Artistii romani au o cota mult sub cea a strainilor

Ca si in cazul solistilor, orchestrele sau dirijorii romani iau mult mai putini bani in comparatie cu artistii straini, potrivit lui Constantinescu. Astfel, filarmonica londoneza ia 230.000 de lire sterline (peste 340.000 euro) pentru doua concerte, in timp ce filarmonica din Paris sau cea din Israel iau fiecare cate 150.000 de euro.

Pentru toate cele 11 orchestre romanesti, participarea la festival este considerata ca facand parte din stagiunea anuala. Concertele din Festivalul „Enescu” nu sunt platite totusi la fel ca un concert obisnuit pentru ca intervine cesiunea drepturilor de televizare si radiodifuzare, care se achita fiecarui membru de orchestra in parte. Astfel, Filarmonica „George Enescu” primeste aproximativ 25.

000 de euro din bugetul festivalului, iar Orchestra Operei Nationale nu primeste nimic pentru ca nici un post nu a preluat spre difuzare opera „Oedipe”, montata pe scena institutiei, a explicat directorul Artexim.

Munca patriotica

Dirijorul Horia Andreescu, care a inaugurat festivalul, a fost platit cu aproximativ 3.500 de euro, cu 20% sub onorariul sau, potrivit lui Constantinescu. „Onorariul este mult inferior celui cerut de anumiti cantareti de muzica usoara in Romania”, a precizat Constantinescu.

Dar banii nu sunt totul. Sumelor primite de artistii romani li se adauga si onoarea de a participa, in cazul celor mai tineri, respectiv de a deschide festivalul, in cazul maestrului Andreescu. „Poate e bine sa mai faci si munca patriotica. Radu Lupu (pianist roman stabilit in Statele Unite) intotdeauna a cantat gratis la festival”, a adaugat Constantinescu.

Vizibilitate mondiala pe bani putini

Sumele platite artistilor straini pentru participarea la festival provin si din drepturile de difuzare incasate de la posturile de radio si televiziune, nationale si internationale. Negocierea acestor sume in contractele cu fiecare invitat in parte a scutit sume importante din buget, potrivit lui Constantinescu.

Concertul violonistului Nigel Kennedy va fi transmis, in direct, de 19 posturi internationale de radio prin intermediul Uniunii Europene de Radio si Televiziune. Postul de televiziune Mezzo a solicitat inregistrari ale concertelor din festival, pe care le va difuza dupa incheierea evenimentului, „in masura in care sunt multumiti”, a adaugat Constantinescu.

La festival s-au acreditat 25 de jurnalisti straini. Ziaristii din Israel au solicitat chiar sa realizeze interviuri cu premierul Tariceanu si presedintele Basescu.