Pretul de revanzare al masinii - un criteriu ignorat de romani

de Gabriel Dogaru     Saptamana Financiara
Luni, 12 septembrie 2005, 0:00


Un panseu mult invocat in tranzitia romaneasca spune ca „suntem prea saraci pentru a ne cumpara lucruri ieftine”. Este o concluzie repetata de mai toata lumea, dar ignorata exact atunci cand ar trebui sa nu fie. Cugetarea este valabila si in cazul masinilor.

Dincolo de calitatea evident mai slaba, un automobil ieftin va fi revandut intotdeauna cu o pierdere de pret mult mai mare (procentual) fata de un model mai scump.

Cati dintre cei care-si cumpara o masina noua isi pun problema pretului pe care il vor obtine peste ani, cand vor dori sa-si schimbe autoturismul? Prea putini, in comparatie cu tarile occidentale, care acorda un interes meritat acestui element. De fapt, mentalitatea occidentala conduce la un alt tip de gandire.

Proprietarii de automobile din tarile cu traditie nu socotesc in primul rand costul masinii, ci pleaca de la diferenta de pret a masinii noi si a masinii ce va deveni, vrem, nu vrem, veche. Sa plecam de la cumparatorul A.

Daca acesta plateste 10.000 de euro pe modelul nou, iar piata ne arata ca acelasi model, fabricat acum 4 ani, a pierdut 5.000 de euro, rezulta ca pe A il costa, practic, 5.000 de euro, pentru a folosi masina timp de patru ani. Intervine acum cetateanul B, care isi cumpara un autoturism ce costa 15.000 de euro.

Daca peste patru ani masina lui B se vinde cu 10.000, putem spune ca, dupa criteriul enuntat la inceput, proprietarii celor doua automobile, diferite, platesc aceeasi suma, 5.000 de euro, pentru a detine o masina timp de patru ani.

Diferenta intre cei doi va fi data in schimb de calitatea vehiculului pe care l-a condus fiecare. A s-a multumit cu o compacta, in timp ce B s-a lafait intr-o limuzina de clasa medie. Pana aici lucrurile sunt simple.

Daca insa constatam ca masina de 15.000 de euro ajunge sa se vanda dupa cei patru ani cu 11.000 de euro? Rezulta ca B a avut la final si un castig financiar, pe langa cel oferit de calitatea masinii.

Iar daca cineva incearca sa aduca in discutie ideea costurilor de intretinere ale celor doua masini, sa precizam ca, de regula, frecventa defectiunilor la un automobil mai ieftin acopera pretul mai ridicat al pieselor in cazul celei de-a doua.

Culori turbate si minunile tehnicii

Probabil ca multi isi vor pune intrebarea: „Cum stiu daca masina pe care vreau sa o cumpar se va vinde bine sau nu?”. In principiu, cel mai bun instrument de masura este piata libera. Pretul de revanzare al automobilelor este dat, ca pe orice piata, de cererea mai mare sau mai mica a modelelor.

Cateva telefoane date celor care au de vanzare, la mana a doua, acelasi model pot crea o imagine a pretului. O vizita in targurile de masini poate contribui si ea la elucidarea evolutiei valorii de revanzare, mai ales ca, in targ, masinile bune aduna repede in jurul lor potentialii cumparatori. Pe scurt, cine vrea poate face o estimare a valorii pe care o va avea masina.

De regula, termenul mediu pe care se anticipeaza preturile second-hand este de patru-cinci ani. Este, de fapt, perioada maxima dupa care ar trebui schimbata masina. Mai mult de atat ar putea insemna chiar si disparitia modelului de pe liniile de fabricatie, consecinta fiind o prabusire a pretului. Dar la o stabilire a pretului peste ani poate contribui chiar si culoarea masinii.

Negru, gri metalizat, rosu sunt culori „normale”, care au cumparatori in orice epoca. In schimb, culorile ciudate, iesite din comun, pot crea dificultati la vanzarea ulterioara, cu urmari la pretul ce va fi primit. Dotarile sunt foarte importante si ele. Micile descoperiri ale tehnicii care astazi pot parea doar mofturi ar putea sa conteze peste cativa ani, atunci cand ele vor deveni obisnuite.

De exemplu, geamurile electrice, care la inceputul anilor ‘90 erau doar optionale, au ajuns sa cantareasca enorm in stabilirea pretului cinci ani mai tarziu. La fel stau lucrurile cu linia audio a vehiculului sau cu tipul jantelor. In principiu, dotarile la care renuntam pentru a scadea pretul unei masini noi vor scadea si mai mult pretul de revanzare.

Tot Germania e fruntea

Raspunsul la o intrebare ce pluteste in aer este „Da, exista cateva marci care au asigurat un pret bun de revanzare”. Este vorba despre un real succes de scena, si asta chiar dupa multi ani de la cumparare. Automobilele germane sunt recunoscute pentru fiabilitatea lor, iar asta se reflecta in pretul pe care si-l pastreaza in timp.

Majoritatea modelelor Mercedes, Audi, BMW si VW se bucura de o stabilitate a valorii mai mult decat multumitoare. E drept ca pretul acestor modele este ridicat, dar faptul ca banii vor fi recuperati in mare parte la revanzare ar trebui sa conteze. Si nu toate modelele evolueaza identic.

Seria 7 de la BMW este considerata cea mai buna masina din punct de vedere al revanzarii, cu mult peste Seria 3 sau 5. La fel de stabile sunt masinile japoneze Toyota, inclusiv brandul de lux Lexus, dar si Honda, cu suficiente modele apreciate in toata lumea. La polul opus se situeaza marcile italiene, cunoscute pentru lipsa fiabilitatii.

Nu in ultimul rand, designul fiecarui model in parte va face ca masina sa fie atractiva peste ani. Sau nu.
Si o ultima precizare: nu cumparati autoturisme care sunt folosite pe scara larga de companiile de taxi, de politie sau de firme pentru parcul propriu.















63 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă