Presedintele de onoare al Festivalului „Enescu” ar dori o mai buna organizare

EVZ: Festivalul „Enescu” este un fenomen de elita?

Ioan Holender: Nu este facut pentru elita, Sala Palatului are peste 4.000 de locuri. Partea pozitiva este ca pot intra si studentii, fara sa plateasca, pentru a umple sala. Eu zic ca asta e bine. Niciunde in lume nu poti sa umpli o sala cu 4.500 de locuri. Nu exista la Bucuresti 4.500 de oameni care asculta muzica clasica, si asta e normal.

Sala este cea mai mare problema a festivalului?

Nu a festivalului. Sala este o problema a Romaniei. Nu avem in toata Romania o sala de concert de nivelul tarii, de nivelul Bucurestiului. Era pentru cuvantari, congrese de partid. Din ,90 era vorba ca se face. In conversatia cu domnul Basescu, pe care am avut-o la concert, a inteles, cred... I-am spus ca e pacat de bani. Si sunt anumite orchestre care nu vin.

Anul acesta v-a refuzat cineva?

Da. Cleveland. Am probleme si cu orchestra noastra, Filarmonica din Viena. Au venit pentru ca le-am impus eu sa vina. Nu e niciodata bine, e rau sau mai putin rau. Pretentiile noastre au devenit mai modeste.

Daca sala nu e cea mai mare problema a festivalului, atunci exista alte probleme?

Festivalul, pentru public, pentru ce aduce, este o raza de lumina. Sunt totusi patru-cinci orchestre de foarte buna calitate, niste dirijori importanti. Totusi nu m-as axa atat de mult pe Enescu. Il cinstim pe Enescu dandu-i numele festivalului. As dori si mai multa pictura contemporana, si teatru, nu numai orchestre.

L-as face mai larg, este si foarte concentrat. Sa stai de la 7.30 pana la 12.00 la concerte... S-ar putea face altfel. Dar Festivalul „Enescu” este una dintre manifestarile foarte bune si foarte importante pentru cine? Pentru romani, in primul rand, nu pentru strainatate, cum spun politicienii. Nimeni nu vine de nu stiu unde pentru Festivalul „Enescu”.

Si asta s-ar fi putut daca in tara asta ar exista putina longevitate de actiune. S-ar putea cu ANT (Agentia Nationala a Turismului - n.r.) sa se ofere din timp circuite. Dar asta nu se poate face cu doua luni inainte. Asta trebuie facuta cu un an inainte. Si oamenii mananca atunci si cultura, si mititei, si peste. Am spus-o deja din 2001. De ce nu incercati voi sa vindeti si tara cu festivalul?

Din experienta dumneavoastra internationala, sunt prezenti artistii romani in lume?

Sunt foarte multi romani afara. Nu mai sunt prezenti in tara. Nu mai exista granite, toata lumea pleaca, ceea ce este bine pe de-o parte.

Pe de alta parte, in regimul dictaturii comuniste calitatea operei a fost mult mai inalta decat dupa ,89, si nu numai aici, si la Budapesta si Sofia.

Eu ma intreb ce sens are sa existe acum o serie intreaga de teatre lirice in Romania, care au un ansamblu, cor, orchestra, solisti care fac maximum un spectacol pe saptamana, dar cateodata unul pe luna si care se axeaza in toate straduintele lor artistice pe turnee de mizerie in Occident.

Daca se duc cu 22 de euro diurna in niste sate din Elvetia, Olanda sau Germania, ei castiga mai mult decat salariul de aici. Ce rost are? Desfiintati-va, faceti piata libera si e in ordine. Daca impresarul vine si angajeaza 80, face orchestra privata, e o afacere cinstita. Dar ei angajeaza un ansamblu sustinut de stat.

Ce s-ar intampla cu acei artisti care lucreaza acum in aceste teatre ?

Cei care lucreaza... imi pare rau. Aici, daca intra cineva la opera, ramane pana la pensie. La Opera sunt multi exceptionali, care ar putea canta in orice orchestra din lume, sunt foarte multi care merg si sunt sapte-opt care distrug totul. Un instrumentalist, un vocalist sau un actor nu trebuie tinut din bunatate sau din mila intr-un teatru. Piata nu este o institutie de binefacere.

Cum explicati diferentele de cota intre artistii romani si cei straini?

Marius Brenciu are o cota mult mai mare decat cu ce-i platit aici, dar si Roxana Briban, canta in strainatate mai mult decat este platita aici. Mihai (Constantinescu, directorul Artexim - n.r.) a spus ca nu vor accepta niciodata, vor veni cu impresarii lor. Eu am spus, lasa, fac eu asta. Si i-am zis: Marius, eu am vorbit cu Mehta, habar n-are cine esti. El te poate ajuta si in Occident.

Atat te putem plati, 3.000 (euro - n.r.) toti patru. Bani faci tu la Geneva, la Paris. Te rog, fa asta. Si nu-mi spune de vreun impresar, nici roman, nici strain.

Uita-te in calendarul dumintale, daca esti liber in septembrie. Si asa s-a facut. Au acceptat toti patru (solistii care au sustinut duminica seara un concert la Sala Palatului). Nu pot sa cer si eu artistilor romani munca patriotica, dar as dori ca toti, independent de cota internationala pe care o au, sa cante la festival, la acelasi pret.

Ideal, si e ceea ce mi-as dori, si ceea ce ma astept, daca vin din strainatate, sa li se plateasca drumul, sa li se plateasca hotelul. Punct. Aici au invatat, aici s-au nascut.

Scoala romaneasca de muzica mai are valoare?

Scoala romaneasca de muzica este absolut superioara, de exemplu, scolii de muzica din Viena. Multi au venit la mine sa ma intrebe cum pot intra la Viena la Academie. Stati aici, la Conservator, ca invatati mai multe. Profesorii aici sunt pregatiti muzical exceptional, si nu numai la Bucuresti, si la Cluj, si la Iasi. Ceea ce este un mare avantaj.

Nu sunt in masura sa judec astazi Conservatorul, nu sunt la curent, dar au o traditie importanta si cred ca, sau sper ca, si astazi, lucrurile nu s-au schimbat.

Avem vedete ale muzicii clasice romanesti? Dan Grigore este vedeta?

Nu-mi place cuvantul asta, vedeta. Dan Grigore este un foarte bun pianist roman, sunt multi pianisti mai slabi ca el si putini mai buni. Dar sunt. Sunt niste cote, care, pe drept sau nedrept, exista. Vedete, adica artisti asa de cunoscuti, cum a fost Pavarotti, apar intr-o anumita perioada de timp. Casele de discuri au dat faliment cu muzica clasica.

Nu se mai fac discuri pentru ca au devenit si prea scumpe si pentru ca este saturatie de piata.

„Luciano Pavarotti si Placido Domingo sunt apusi demult”

Holender, directorul Operei de Stat din Viena si presedintele onorific al Festivalului „Enescu”, spune ca de obicei autoritatile nu aduc in Romania artisti valorosi, ci mai degraba nume importante, dar expirate. „Noi invitam aici - si aruncam banii pe fereastra pentru ei - niste artisti apusi demult, cum sunt Pavarotti, Careras, Monserat Caball?”, a spus Ioan Holender. „Monserat are 70 de ani.

Pavarotti nu mai canta niciunde. Ce rost are sa-i invitam pe ei? La noi vin faliti. Lumea vrea calitate, nu nume”, a explicat directorul onorific al festivalului. Ca dovada, vineri seara, sala Ateneului Roman a fost plina de tineri care au ascultat Bach, interpretat de un ansamblu englez necunoscut, King’s Consort, a adaugat el.

„Hai sa nu desconsideram oamenii care traiesc aici, ca niste prosti”, a conchis Holender.