Cele trei domenii sunt considerate ca avand un grad mare de evaziune fiscala

Finantele iau la ochi alcoolul, petrolul si constructiile

de     Capital
Miercuri, 14 septembrie 2005, 0:00


Daca ati sperat ca prin schimbarea conducerii de la Finante veti afla ce planuri sa va faceti pentru anul viitor, v-ati inselat. Trebuie sa mai asteptati, in scenariul optimist, inca doua saptamani pana cand veti sti ce taxe si impozite cresc sau scad incepand cu 2006. Pentru scenariul pesimist, va prognozam luna octombrie a acestui an.

Ministrul de toamna al Finantelor si-a prezentat intentiile, ideile legate de viitorul fiscal si bugetar al economiei romanesti, fara a furniza insa cifre sau date.

La prima citire a discursului, am fi tentati sa ne descretim fruntile si sa spunem ca avem un ministru pentru care politica fiscala nu este doar instrument de colectare a veniturilor la bugetul de stat, ci si sprijin in dezvoltarea economica a unei tari in tranzitie.

Declaratii de genul … “vrem un deficit bugetar dedicat infrastructurii”, … “vrem sa crestem baza de taxare”, … “rolul impozitului pe terenul agricol nu este atat de a aduce bani la buget, cat acela de a determina exploatatii agricole eficiente”, … “majorarea unei taxe nu rezolva problema banilor necesari”, … “nu vrem sa reducem cererea agregata generata de nevoia de investitii” nu fac decat sa

sprijine ideea conform careia noul oficial considera, in sfarsit, ca si statul, prin politicile promovate, nu doar mediul privat, trebuie sa puna umarul la reconstructia unei economii. Dar experienta si, mai ales, datele statistice ne fac sa punem sub semnul intrebarii adevaratele motivatii ale noii viziuni fiscale. Ultimele cifre arata ca evolutia economiei nu este atat de imbucuratoare.

In primul semestru al anului, economia a crescut cu doar 4,9%, productia agricola a scazut cu peste 7% fata de aceeasi perioada a anului trecut, importurile de bunuri si servicii au crescut cu 17,1%, iar deficitul de cont curent se indreapta catre nivelul de 9% din PIB. Ca urmare, inca o data, in Romania, o idee buna nu este promovata decat in urma unei constrangeri.

Necesitatea mentinerii cresterii economice in parametrii estimati de 5,5% pentru acest an determina guvernantii sa isi schimbe vechile viziuni economico-financiare si sa aleaga cu atentie ce taxe vor majora, astfel incat economia sa fie cat mai putin afectata.

Ramane de vazut daca ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, va continua pe linia anuntata la preluarea mandatului sau va renunta la ea dupa ce va vedea bugetul inchis cu un deficit sub 1% din PIB.

Intentii fiscale ale ministrului de Finante pentru anul 2006 Pe langa largirea spectrului activitatilor impozabile si cresterea unor impozite cu o baza de impunere generoasa (case si masini de lux, produse de lux), Vladescu isi propune si o serie de actiuni destinate cresterii unor venituri bugetare.

“Piata alcoolului, cea a carburantilor si piata constructiilor sunt sectoare cu grad mare de evaziune. As vrea sa desfiintez antrepozitele fiscale, nu stiu cine le-a inventat, dar sunt un focar de evaziune”, spune Vladescu.

Tot ca intentie, ministrul Finantelor a anuntat ca vrea sa educe romanii sa cumpere produse pentru care pot primi facturi sau bonuri fiscale si sa sune la telefonul verde din vama pentru a denunta coruptia.

Revenind la sprijinul acordat economiei prin politica fiscala, Vladescu a afirmat ca vrea sa modernizeze piata muncii din agricultura, sa diminueze contributiile sociale doar la angajator, pentru a “ajuta la dezvoltarea pietei muncii si pentru a incuraja angajarea”. Pozitia de ministru al Finantelor Publice l-a obligat totusi si la declaratii mai prudente.

“Cheltuielile publice vor fi in functie de nivelul veniturilor pe care il vom obtine. Nu vrem sa tulburam echilibrele macroeconomice. Bugetul anului 2006 va fi echilibrat, astfel incat sa atingem tinta de inflatie propusa”, a declarat Vladescu.

Oamenii de afaceri vor cifre concrete Dupa cum era de asteptat, lipsa furnizarii de date concrete si, mai ales, anuntul privind amanarea cu inca doua saptamani a detaliilor legate de posibila diminuare a cotelor de contributii sociale pentru angajatori au nemultumit mediul de afaceri din Romania, si asa bulversat dupa opt luni in care Codul fiscal a fost modificat de sapte ori.

“Vrem un dialog pe cifre, sa aflam la ce impozite sa ne asteptam”, spune Florin Pogonaru, presedinte al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania. Reprezentantii AOAR si-au exprimat ingrijorarea cu privire la mentinerea climatului de incertitudine si incalcarea de catre Ministerul Finantelor a prevederilor Codului fiscal referitoare la stabilitate. “Avem un Cod fiscal aprobat prin lege.

Daca fiecare masura fiscala duce la modificarea acestuia, el nu mai exista. Nu se spune exact de cati bani este nevoie la bugetul de stat. Atunci, este foarte justificata intrebarea - daca dupa toate masurile luate de la inceputul anului, tot mai sunt necesare sume suplimentare”, spune Cristian Parvan, director executiv al AOAR.

Pana in prezent, nu putem spune decat ca actualul guvern ne-a oferit din ce in ce mai multe motive (de la anunturile din luna martie, concretizate abia in iunie, referitoare la majorarea unor impozite directe si la gasirea unor noi surse de impozitare, la schimbarea sefului de la Finante, pana la prezentarea in luna septembrie a unor intentii, si nu a unor date concrete despre ce ne asteapta in

anul fiscal 2006) sa credem ca nivelul cotei unice de impozitare de 16% nu a fost ales pe baza unor analize financiare exacte, ci doar din motive electorale.

“Vrem un dialog pe cifre, sa aflam la ce impozite sa ne asteptam.” Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania

Laura Radulescu


Confruntarea cu evaziunea risca sa devina o lupta cu morile de vant

Intentiile generoase ale noului ministru vor trebui sa dea piept cu mentalitatile si saracia romanilor, cu incrancenarea hranita din castiguri fabuloase a mafiilor alcoolului si petrolulului ori cu legislatia neclara sau incompleta.

Cand si-a montat, in toamna trecuta, ferestre din PVC cu geam termopan, bucuresteanului Daniel Popa i s-a facut o oferta greu de refuzat: lucrarea costa 480 de euro, dar, daca nu vroia factura fiscala, pretul se reducea la 400 de euro.

“Desi era clar ca ii ajut sa faca evaziune fiscala, am cedat destul de repede, caci cei 80 de euro pe care ii economiseam insemnau mult pentru bugetul familiei mele”, spune el. si astfel de tentatii se intalnesc mai des decat s-ar putea crede.

De la plata serviciilor de cazare, mai ales in cazul hotelurilor mici si al pensiunilor, pana la repararea masinii sau de la cabinetul stomatologic pana la cel al avocatului, peste tot ti se poate intampla sa ti se ofere un pret mai bun daca nu ceri factura sau daca accepti ca in acte sa apara o suma mai mica decat cea reala.

“E foarte simplu: nu le mai pun TVA la socoteala, ceea ce inseamna o reducere de 19%, iar pentru banii incasati eu nu mai platesc impozite”, explica patronul unei mici firme din Piatra Neamt, care asambleaza computere din componente cumparate de la angrosisti.

E greu de crezut, in aceste conditii, ca dorinta ministrului Finantelor Publice de a-i educa pe romani sa ceara de fiecare data bon sau factura fiscala are sanse de reusita. Nici atacarea unor domenii prin excelenta evazioniste, precum cele ale constructiilor, alcoolului ori petrolului, nu se anunta deloc usoara. “Sunt, intr-adevar, sectoare unde ar trebui actionat mai mult.

Sunt foarte multe lucruri de facut si de catre noi, ca institutie, dar si unele prevederi legale, care ar trebui modificate pentru a ne ajuta”, afirma Daniel Cucu, comisarul general al Garzii Financiare.

El da ca exemplu piata constructiilor, unde verificari vizand existenta unor angajati fara contracte legale ori privind calitatea, solutia tehnica sau cantitatea si tipul de materiale utilizate in cazul unor imobile exced competentele Garzii Financiare. “Este unul dintre cele mai complexe domenii si, desi utilizarea regiei proprii este oarecum justificata, in spatele ei se ascund multe nereguli.

Pe de o parte e nevoie ca aceste controale sa fie efectuate de mai multe institutii ale statului, pe de alta nivelul taxelor si complexitatea documentatiei se pare ca ii fac pe unii oameni sa ocoleasca legea”, spune Cucu. si reprezentantii companiilor din domeniu sunt circumspecti in ceea ce priveste sansele de reusita ale actiunilor anti-evaziune.

“Nu prea vad cum s-ar putea lua niste masuri rapide si care sa aiba si rezultate, pentru ca de multi ani se tot vorbeste de situatia din constructii si nu s-a schimbat nimic”, afirma Mihaela Iftime, directorul general executiv al Patronatului Societatilor din Constructii (PSC).

Ea spune ca in unele tari din UE gradul de incasare a crescut dupa ce a fost redusa cota TVA pentru constructii si ca poate o astfel de masura, insotita de eliminarea posibilitatii de a construi in regie proprie structura de rezistenta a unei cladiri, ar putea instaura legalitatea pe o piata ce pare dominata de economia subterana.

“In opinia mea, in cartierele din nordul Bucurestiului, 70% din locuintele individuale noi sunt construite la negru”, explica Mihaela Iftime. Lupta ar putea fi mai simpla in cazul comertului cu produse petroliere, insa interesele sunt mult mai mari, iar adversarii mult mai puternici.

Cele mai simple metode de fentare a Fiscului in acest domeniu sunt combinarea unor substante cu grad de accizare redus pentru a obtine combustibili ce sunt vanduti drept benzina sau motorina ori “plimbarea” unor importante cantitati de carburanti intre antrepozitele fiscale (acele locuri unde sunt produse ori depozitate marfurile accizabile pentru care acciza nu a fost platita) pana isi pierd

urma, partial sau chiar total, si pot fi comercializate fara plata accizelor. Dinu Patriciu, presedintele Grupului Rompetrol, crede ca imbunatatirea colectarii fiscale ar duce la o piata mai transparenta, pe care poate avea loc chiar si scaderea preturilor.

“Pentru a creste colectarea, accizarea ar trebui sa se faca la pompa, iar conditiile de licentiere a antrepozitelor fiscale sa fie mult mai drastice”, declara Patriciu. Interese poate la fel de mari ca pe piata petrolului se intalnesc pe cea a alcoolului.

Profiturile afacerilor ilegale din domeniu sunt atat de mari incat, ne-au dezvaluit surse din cadrul serviciilor secrete, cei care au incercat sa intervina au primit amenintari cu moartea. Cel mai adesea, productia ilegala are loc in ateliere clandestine, insa, mai ales in cazul alcoolului pur, se utilizeaza liniile tehnologice din fabrici legal autorizate.

Cat despre distributie, aceasta se face fara timbru, cu timbre false sau cu timbre pentru cantitati mici de alcool aplicate pe recipienti mai mari. “Estimam la 300 de milioane de euro anual piata neagra a alcoolului.

Statul pierde direct, prin accizele pe care nu le incaseaza, si indirect, pentru ca se bea prost, ceea ce duce la cheltuieli mai mari in domeniul sanatatii”, explica Romulus Dascalu, presedintele Garant, organizatia patronala a producatorilor de alcool.

El spune ca intentia statului de a interveni in acest domeniu nu poate decat sa il bucure, mai ales ca, din cauza concurentei neloiale a producatorilor ilegali, fabricantii de alcool care isi platesc toate darile “au ajuns in pragul falimentului”.

“Pentru a creste colectarea in domeniul petrolului, accizarea ar trebui sa se faca la pompa, iar conditiile de licentiere a antrepozitelor fiscale sa fie mult mai drastice.” Dinu Patriciu, presedintele Grupului Rompetrol

Razvan Amariei



“Deficit pentru drumuri”
La sef nou, initiative noi

Sebastian Vladescu este noul ministru al Finantelor Publice. Vede Romania o tara saraca si spera sa educe romanii sa nu mai incurajeze evaziunea.

Capital: In prima dvs. conferinta de presa in calitate de ministru al Finantelor nu ati prezentat o alta viziune fiscala comparativ cu predecesorul dumneavoastra.
Sebastian Vladescu: Este adevarat ca sintaxa “imbunatatirea colectarii” a inceput sa isi piarda sensul. A fost folosita in ultimii ani de aproape toti ministrii de Finante, si asta pentru ca bunul simt economic indeamna la asemenea declaratii, insa fiecaruia i-a fost foarte greu sa o finalizeze. Eu plec la drum, asa cum poate au demarat toti ministrii, cu cateva teme.

Capital: Care ar fi acelea?
Sebastian Vladescu: Piata alcoolului, a carburantilor si a constructiilor. As vrea sa desfiintez antrepozitele fiscale, nu stiu cine le-a inventat, dar sunt un focar de evaziune. Trebuie sa recunosc ca fara ajutorul politiei, Parchetului, procuraturii nu voi reusi sa fac nimic singur.

Vreau sa educ romanii sa ceara factura cand cumpara un produs, sa sune la telefoanele pentru divulgarea cazurilor de coruptie.

Capital: Nu este prima oara cand auzim de aceste domenii ca surse de evaziune. Ce le-a lipsit celorlalti ministri pentru a face curat in aceste sectoare?
Sebastian Vladescu: Responsabilitatea si curajul.

Capital: si sprijin politic? Daca nu o sa beneficiati de sprijin politic pentru actiunile dumneavoastra?
Sebastian Vladescu: Cat voi fi pe acest post inseamna ca voi avea sprijin politic.

Capital: V-ati aratat dispus sa aveti un deficit “dedicat” proiectelor de infrastructura si ati spus ca asta va va face partas la o batalie intre organisme internationale. Pe de alta parte, ati spus ca nu vreti deficite excesive si nu vreti sa fie tulburate echilibrele macroeconomice. Cum veti rezolva aceasta problema?
Sebastian Vladescu: Ma duc la FMI cu un deficit de 1% din PIB pentru 2006 si sper sa-i conving sa ne intelegem pe acest nivel. Totusi, trebuie sa le dau dreptate cand ne impun deficit bugetar foarte mic in conditiile in care deficitul de cont curent este de 8% din PIB.

Pe de alta parte, ma duc la Bruxelles sa-i conving pe europeni ca Romania are nevoie de mult mai multe proiecte de finantare, in special pe agricultura. Trebuie sa-i conving ca in Romania doar 60% din economie este fiscalizata, ca 60% din populatie traieste la tara, sa le prezint tara asa cum este ea: foarte saraca.

Laura Radulescu



















69 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă