UE. Crestin-democratii si social-democratii sustin extinderea, ultimii fiind mai ingaduitori
Aproximativ 61,9 milioane de alegatori germani sunt asteptati, duminica la urne pentru a alege viitoare componenta a parlamentului federal, Bundestag. Alegerile au loc doar trei ani de la ultimul scrutin, dupa ce cancelarul german Gerhard Schroeder a decis sa convoace alegeri anticipate.
Motivul a fost pierderea, de catre formatiunea aflata la putere (social-democratii, SPD), a alegerilor legislative in doua landuri.
El a luat aceasta masura intr-o incercare de a-si asigura sprijinul populatiei pentru politicile sale reformatoare, insa decizia este una destul de riscanta avand in vedere ca, de multe luni, coalitia dintre crestin-democrati si crestini-sociali (CDU-CSU) condusa de Angela Merkel este prezentata de sondajele de opinie favorita.
Spre surprinderea multora, pe final de campanie, SPD si aliatii lor, ecologistii, au inceput sa urce in preferintele electoratului, diferentele dintre cele doua coalitii fiind, practic, in marja de eroare, astfel ca, la scrutin, orice rezultat este posibil.
Miza pentru integrare
Schimbarea de la Berlin va conta la Bucuresti
Germanii voteaza duminica un nou Bundestag, iar optinuea lor, determinata decisiv de situatia interna, are toate sansele sa produca efecte si asupra politicii externe a Berlinului, unul dintre pilonii Uniunii Europene. Chiar daca Romania trebuie, inainte de orice, sa-si faca temele acasa pentru a putea adera la UE in 2007, schimbarea politica din Germania, oricare va fi ea, va conta la Bucuresti.
Romania, sub scutul obligativitatii acordului
Din perspectiva parcursului Romaniei pana la integrare, rezultatul scrutinului din Germania are putine sanse sa schimbe radical datele problemei. Politicienii germani, indiferent de tabara politica din care provin, cunosc principiul „pacta sunt servanda", esential in politica externa.
In traducere, aceasta ar insemna ca un acord international - asa cum este si Tratatul de aderare a Romaniei - odata semnat, trebuie respectat.
Chiar daca unele dintre declaratiile electorale ale reprezentantilor CDU-CSU au ridicat uneori semne de intrebare cu privire la capacitatea Romaniei si Bulgariei de a adera, pe finalul campaniei, atat conservatorii, cat si social-democratii au aratat ca vor respecta intelegerile dintre UE si Bucuresti.
Asa cum apreciaza Toader Paleologu, ambasadorul desemnat al Romaniei la Copenhaga - pana mai ieri profesor de politologie la Berlin - Romania se poate baza pe principiul „pacta sunt servanda" fara sa uite insa de dictonul latin opus: „Rebus sic stantibus", care inseamna ca respectarea acordului este obligatorie atat timp cat circumstantele in care a fost semnat nu se schimba radical.
„Ceea ce conteaza, explica Paleologu, este felul in care ne facem treaba acasa, pentru ca astfel sa putem sustine onorarea (de catre celelalte parti - n.r.) a Tratatului de aderare... Revolutiile in politica externa au loc extrem, extrem de rar. Ma astept mai mult la o schimbare de stil decat de substanta in politica externa a Germaniei".
Ratificarea, vazuta diferit de CDU si SPD
La nivel strict procedural, pentru ca aderarea noastra sa aiba loc, Tratatul trebuie ratificat in parlamentele celor 25 de state membre, iar cei care vor vota ratificarea in Germania vor fi parlamentarii alesi duminica. Ca si in cazul celor 10 tari care au aderat in 2004, CDU si SPD au viziuni diferite asupra procedurii de vot.
Conservatorii vor ratificare cu minimum doua treimi din voturi, in timp ce SPD considera ca nu e nevoie decat de o majoritate simpla.
La fel ca in alte tari UE, ambele formatiuni considera ca ratificarea trebuie sa aiba loc dupa publicarea Raportului de tara din octombrie, care va evalua, pentru penultima data, pregatirea Romaniei pentru aderare.
Deficit de imagine
Intr-un interviu acordat recent EVZ, ministrul de externe, Mihai Razvan Ungureanu, arata ca se astepta ca in unele state ratificarea aderarii sa provoace dezbateri in parlament.
Desi atat cancelarul Schroeder, al carui tata este inmormantat in Romania, cat si Angela Merkel, care a vizitat in studentie tara noastra, ne cunosc probabil mai bine, nu la fel stau lucrurile cu alti politicieni germani. Multi nu au uitat, de exemplu, cum regimul Ceausescu a vandut dreptul de a emigra al sasilor sau chiar teza „axei" Washington-Londra-Bucuresti a presedintelui Traian Basescu.
„Cu Germania avem o problema reciproca, de perceptie a celuilalt. Avem un trecut bogat, dar complicat", spunea Mihai Razvan Ungureanu. (Calin Stoica-Diaoconovici)
SUSPANS. Angela Merkel spera sa se aseze curand in fotoliul cancelarului Gerhard Schroeder
ESTICA BATAIOASA. Angela Merkel, care ar putea deveni, in urma alegerilor anticipate de duminica, prima femeie cancelar din istoria Germaniei, este un crestin-democrat atipic care, chiar daca nu s-a facut iubit de membrii partidului sau, si-a atras totusi respectul acestora.
Merkel, originara din fosta Germanie de Est si prima femeie care a ajuns lider al unui mare partid german, a fost comparata cu britanica Margaret Thatcher, desi crezul ei politic este mult mai putin radical decat modelul ultraliberal al „Doamnei de fier".
Sub conducerea lui Merkel, in varsta de 51 de ani, crestin-democratii par, in orice caz, hotarati sa continue, inasprind putin reformele sociale ale „statului providential", initiate de guvernul lui Gerhard Schroeder.
Angela Merkel, care si-a trait tineretea in spatele „Cortinei de fier", isi datoreaza, in parte, ascensiunea politica trecutului sau impecabil, sub dictatura comunista. Nascuta pe 17 iulie 1954 la Hamburg, in nordul tarii, a crescut la Templin, orasel din fosta RDG, unde tatal sau era pastor protestant. Din cauza legaturilor cu Biserica, a fost nevoita sa renunte sa mai predea fizica si rusa.
O femeie tenace
Cu putin inaintea reunificarii Germaniei, in 1990, Merkel s-a inscris in CDU, unde a fost remarcata de Helmut Kohl, care a numit-o in functia de ministru al tineretului si apoi de ministru al mediului. Divortata, fara copii, recasatorita, Angela Merkel ramane un personaj atipic printre reprezentantii CDU.
Iesita din umbra in aprilie 2000 ca salvatoare a unei CDU aflate in deruta dupa dezvaluirea existentei unor conturi secrete ale lui Helmut Kohl, ea a devenit tinta operatiunilor de subminare din partea aripii dure a conservatorilor.
Ea a fost devansata de liderul Uniunii Crestin-Sociale (CSU), Edmund Stoiber, in cursa pentru candidatura conservatoare la postul de cancelar la alegerile din septembrie 2002, insa acesta a fost invins in alegeri de Gerhard Schroeder.
Angela se intoarce
Angela Merkel si-a revenit in urma infrangerii suferite de CDU si a obtinut presedintia grupului parlamentar. In iunie 2003, ea a reusit sa il impuna ca sef al statului pe candidatul CDU, Horst Koehler, fostul director al Fondului Monetar International. Criticata de multe ori pentru infatisare si stilul ei vestimentar, Merkel a dobandit un oarecare stil de-a lungul anilor.
A inceput sa se machieze si a adoptat si o coafura ceva mai indrazneata si mai moderna, pastrandu-si simtul umorului si autoironizandu-se deseori.
ORFANUL PRAGMATIC. Gerhard Schroeder, care si-a mizat intreaga cariera politica pe dizolvarea Bundestagului, este un „luptator" care a muncit pentru a-si finanta studiile inainte de a intra in politica si a fi ales cancelar social-democrat, sub semnul „noului centru", in 1998, comenteaza AFP.
Acest caracter de „luptator" l-a demonstrat inca o data la varsta de 61 de ani, cand, dupa infrangerea istorica a Partidului Social-Democrat (SPD) in fieful sau din Rhenania de Nord - Westfalia, pe 22 mai 2005, a decis sa revina in fata alegatorilor, propunand alegeri legislative anticipate cu un an inainte de incheierea mandatului.
Un model al stangii
Nascut la 7 aprilie 1944 la Mossenberg, in vestul tarii, Gerhard Fritz Kurt Schroeder a fost nevoit sa munceasca de la o varsta frageda. El nu si-a cunoscut tatal, mort pe front, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, in Romania. Gerhard a fost cel care a ajutat-o pe mama sa, Erika, sa intretina o familie formata din sase persoane.
„Nu aveam nici un ban", isi aminteste actualul cancelar german. La 17 ani, tanarul iubitor de fotbal urmeaza o scoala profesionala in domeniul comertului si obtine primul sau loc de munca. Doi ani mai tarziu, se inscrie in SPD si urmeaza cursurile la seral.
Absolvent de bacalaureat la varsta de 22 de ani, Schroeder se inscrie la Facultatea de Drept, platindu-si scoala din salariul incasat pe santierele de constructii unde muncea.
Ajuns avocat, in anii ‘70, el s-a luptat, alaturi de Tinerii Socialisti din Hanovra, viitorul sau fief politic, pentru o societate mai dreapta.
In 1980, la varsta de 36 de ani, Schroeder este ales, pentru prima oara, deputat in Bundestag. Devine apoi ministru-presedinte al landului Saxonia Inferioara, intre anii 1990 si 1998.
Sustinator infocat al Europei unite
Lider carismatic, el a obtinut postul de cancelar in urma victoriei zdrobitoare a SPD la alegerile legislative din septembrie 1998, care au marcat sfarsitul domniei de 16 ani a lui Helmut Kohl. Neindemanatic la inceput, Schroeder a recuperat rapid terenul pierdut.
Desi se opusese introducerii monedei euro in Germania pe vremea cand se afla in opozitie, Schroeder a devenit un aparator infocat al Europei si al Tratatului constitutional, revendicand pentru tara sa „noi responsabilitati internationale", inclusiv un mandat de membru permanent in cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
