Istoria crimelor pasionale: Cazul Liviu Ciulei

de Traian Tandin     Jurnalul National
Sâmbătă, 17 septembrie 2005, 0:00


Comisarul Tandin ne prezinta o senzationala afacere judiciara. Victima: Tita Cristescu, fosta "Miss Romania", fata cea mica a lui Gheorghe Cristescu, secretarul Partidului Comunist. Suspectul: Liviu Ciulei, faimos bogatas si om de lume, tatal celebrului regizor care a urcat Romania, in 1965, pe podiumul de la Cannes. In urma unui proces rasunator, inculpatul Liviu Ciulei a fost achitat.

O crima perfecta? Nu. La 35 de ani de la comiterea omorului, un preot dezlegat de taina spovedaniei dezvaluie numele ucigasei.

Diva otravita - Tulburatoarea moarte a frumoasei "patachine"

La sfarsitul anului 1935 izbucnea la Bucuresti un mare scandal juridico-amoros care a tulburat intreaga opinie publica romaneasca a timpului, declansat in jurul mortii suspecte a Titei Cristescu, fata cea mica a fondatorului Partidului Comunist in Romania, Gheorghe Cristescu. Suspectul era o personalitate a vremii, Liviu Ciulei.

Nimeni altul decat tatal celebrului regizor care a semnat monumentala pelicula "Padurea Spanzuratilor", premiata in 1965 la Cannes.

Insemnarile lui Constantin Argetoianu

In insemnarile sale zilnice la data de 3 ianuarie 1936, Constantin Argetoianu surprindea, in stilu-i caracteristic, esenta problemei:

"3 ianuarie 1936. Tanara Tita Cristescu, fosta Miss Romania si patachina de meserie – fiica plapumarului Cristescu, prietenul meu si galagiosul comunist din 1920, a cazut moarta in cateva minute, zilele trecute, in casa ei. Tristul eveniment s-a intamplat in prezenta surorii ei mai in varsta, maritata.

Toxicologii au declarat, dupa ce au facut analizele cuvenite, ca fata fusese otravita cu cianura de potasiu. Cristescu tatal, disperat de moartea fetei care ii intretinea batranetea prin «munca» ei, a facut un denunt Parchetului prin care acuza pe Ciulei, cunoscutul antreprenor de constructii, om de cateva zeci de milioane si stimat de toata lumea.

Nimeni nu poate sa creada ca un om ca Ciulei sa fi comis o crima. Fusese amantul Titei. Dar nu o rupsese cu dansa. E drept ca-i facuse o vizita, cateva ore inainte sa se intample drama. Dar de ce sa fi omorat Ciulei? Fiindca Tita Cristescu era logodita? Pare mai probabil ipoteza unui santaj incercat de batranul vulpoi comunist impotriva unui om foarte bogat. Afacerea pasioneaza orasul".

Cum s-a intamplat drama

Era in seara zilei de Craciun, 25 decembrie 1935, ora 23:00. Intoarsa de la cinema cu sotul sau, Gella Gregorian, sora Titei Cristescu, a vazut lumina in apartamentul acesteia din urma situat in Bulevardul Bratianu nr. 3. A urcat impreuna cu prietena ei, Marioara Constantinescu.

Mai departe povesteste chiar Gella Gregorian: "Am sunat la Tita. Ea a venit si ne-a deschis. Era vesela. Ne-am imbratisat si mi-a explicat cum Cuza Hotta, viitorul ei sot, pe care il condusese cu trenul, n-a vrut s-o lase sa petreaca singura o noapte in tren si de aceea a inapoiat-o de la Turnu-Severin, sosind pe la ora 10 seara, in Capitala.

Deodata vad ca se schimba la fata. Imi declara ca ii este rau. Simte o senzatie speciala la gura. Ma reped la baie, ii aduc un pahar cu apa din care tocmai bause. Tita se simtea din ce in ce mai rau. Alarmata, trimit pe Marioara jos, la sotul meu. Tita, intre timp, are convulsiuni, vomita, e intinsa pe pat… Barbatul meu a telefonat pe rand la mai multi doctori, dar nu i-a gasit acasa. S-a suit intr-o masina si s-a dus la salvare. Tita murise…".

Autopsia

Moartea neasteptata a provocat surpriza si stupoare, atat in public, cat si in familia ei neconsolata. Cadavrul Titei Cristescu a fost dus la Institutul Medico-Legal "Dr. Mina Minovici", conform articolului 45, si aici a fost efectuata autopsia, analizele toxicologice fiind facute de conf. univ. N. Ioanid. In urma cercetarilor a rezultat ca Tita Cristescu a murit otravita cu cianura de potasiu.

Dovada nestramutata privitoare la cauzele care au determinat moartea victimei o fac cele doua acte, cele doua buletine de analize, medical si chimico-legal, redactate si intocmite de specialisti, persoane autorizate si competente, in mod cert obiective; care nu aveau nici un interes sa denatureze adevarul intr-un sens sau altul.

Sinucidere, accident sau crima?

Tita Cristescu lua in fiecare seara o caseta de laxativ. Se pune intrebarea daca victima a absorbit cianura de potasiu in bulinul laxativ sau in mod separat. Cianura de potasiu este o substanta putin stabila, in contact cu aerul eliberand acidul cianhidric, iar reziduul transformandu-se in carbonat de potasiu, produs caustic.

Absorbita in aceste conditiuni, ea provoaca leziuni la gura si pe tot parcursul gastric, pana in stomac. Raportul medico-legal nu a pus in evidenta astfel de leziuni. Raportul chimico-legal semnaleaza in schimb prezenta in stomacul victimei a oxidului de magneziu, acea sare laxativa pe care Tita Cristescu o lua in casetele aflate in posesia anchetatorilor.

Asa fiind lucrurile, este evident ca victima a absorbit otrava ucigatoare in casetul laxativ sau, eventual, dintr-o alta sursa. Dar cum a ajuns cianura de potasiu in acea caseta inofensiva? Privita chestiunea din acest punct de vedere, nu puteau fi decat trei ipoteze: sinucidere, accident sau crima.

Ipoteza sinuciderii trebuie insa inlaturata. Martorii care s-au perindat in apartamentul victimei au aratat ca Tita Cristescu nu se afla deloc in dispozitia sufleteasca a omului care sa se sinucida. Era tanara, frumoasa, bogata, logodita, fiind pe punctul de a se casatori din dragoste. Tita isi facea proiecte de viitor si se interesa de lucrurile cele mai neinsemnate.

Abia intoarsa din calatorie, in chiar noaptea fatala, roaga servitoarea sa se ocupe de masa la care isi convocase familia si mai ales, inainte de a se culca, ia caseta laxativa, care urma sa-si faca efectul inofensiv abia a doua zi dimineata. Or, cine doreste sa se sinucida nu ia mai intai purgativ, ca sa-i faca efect pe lumea cealalta.

Fiind exclusa ipoteza sinuciderii, se trece la cea de a doua ipoteza, cea a unui accident. Cum se prepara in farmacie casetele? Se amesteca mai intai intr-un recipient medicamentele prescrise in pulbere, apoi, cu ajutorul unei carti de joc, se divizeaza amestecul in portiuni absolut egale si se umplu casetele.

Aparitia unei substante asa de toxice ca si cianura de potasiu intr-un singur caset din cele 16 livrate de farmacie este absolut imposibila. Daca se presupunea ca ar fi fost o eroare farmaceutica, atunci cianura ar fi aparut in toate casetele, ceea ce in speta nu se verifica.

Asadar, ramanea in picioare doar cea de a treia ipoteza, si anume cea a crimei.

"Apostolii comunismului"

In prezenta lui Gheorghe Cristescu, tatal victimei si fondatorul Partidului Comunist in Romania, Tita Cristescu este inmormantata in acordurile Internationalei. Si presa reactioneaza.

Astfel, in numarul din 12 ianuarie 1936 al ziarului "Universul", grupajul consacrat "Misterului mortii Titei Cristescu" cuprindea si un articol, nesemnat, intitulat sugestiv "Apostolii comunismului", pe care il citam: "Din sirul de tristi «eroi» dati la iveala de ancheta Justitiei retinem inca o figura: comunismul.

Intonarea «Internationalei» in fata mormantului victimei – ne impune sa privim inca un aspect al oribilului scandal. Nici majestatea mortii n-a oprit pe farsori sa faca din mormantul victimei un obiect de specula, sentimentala, de data aceasta. Bogatasul comunist nu neglija sa faca si din acest tragic prilej un spectacol pentru asistenta de tovarasi si de «simpatizanti».

In sunetul «Internationalei» tovarasul doldora de milioane adunate a asistat la inmormantare, dupa ce in prealabil familia pusese la adapost, cu o socialista grija, ce mai ramasese din agoniseala nefericitei tinere (…) In contrazicere flagranta nu numai cu ideologia pe care o propovaduiesc altora, ci cu insasi tinuta morala a simplilor oameni de treaba.

Cunoastem sumedenie de tipuri din aceasta categorie; i-am auzit spumegand in intruniri impotriva clasei exploatatoare, i-am vazut batandu-se cu pumnii in piept pentru binele si fericirea fratilor muncitori, i-am vazut propovaduind religia noua socialista-comunista care tindea la distrugerea capitalismului impilator.

I-am vazut gata sa imparta cu saracii tot avutul rezultat din munca… altora! Niciodata in fapta, grasunii «apostoli» ai socialismului deveniti patroni nu aplicau teoriile cu care amageau muncitorimea.

Dimpotriva, mai haini, mai rapaci si mai exploatatori decat «infamii burghezi», aduna cu lacomie, cu brutalitate banii din sudoarea «tovarasilor» de altadata, bieti muncitori care aveau naivitatea sa creada in sinceritatea fruntasilor".

"Gasculita" devenita vedeta nationala

Cine putea sa asasineze pe Tita Cristescu introducand cianura de potasiu in caseta laxativa? Cine avea acces in casa victimei?

Cea mai perfecta documentare si descriere a facut-o, in acest sens, renumitul istoric Mircea Dutu in articolul sau publicat in revista "Historia" din luna iulie 2002 (paginile 52-57): "Destinul «fetei plapumarului», poreclita de cunoscuti «gasculita», «tanara atragatoare, dornica de viata si in special de o viata de lux» (presa vremii), a fost unul asemanator cu cel al multor tinere care

ating succesul in viata exploatandu-si farmecele personale, fara nici un fel de complexe. Nascuta intr-o familie «patrunsa» de austera morala proletara, ea a fost destinata initial unei casatorii cuminti si dirijate in interiorul castei fruntasilor clasei muncitoare. (…) Tita s-a casatorit initial cu Sandu Bujor, un om cumsecade, modest prin pozitie sociala si comportament.

Numai ca, la putin timp, tanara socialista avea sa cunoasca o viata noua, spre atingerea careia avea sa-si darame prezentul si sa-si construiasca viitorul: in 1929 este desemnata Miss la un concurs de frumusete! Era adulata, mai ales dorita de barbati culanti.

Ofertele, mai mult sau mai putin adevarate, deveneau tot mai tentante; printre altele se prevedea un rol intr-un film care sa se toarne in strainatate! Se nastea astfel mirajul initial al ruperii cu conditia cuminte si modesta a lumii clasei muncitoare si populare spre statutul irezistibil de «stea de cinema», cu bani multi si existenta spectaculoasa.

Cand familia cu regret si Tita cu vadit interes i-a cerut divortul, Sandu Bujor nu a ripostat, a inteles noile date si a acceptat despartirea. Numai ca focul de paie al primelor «succese» s-a stins repede, marile promisiuni dovedindu-se mai degraba pretexte spre a cuceri gratiile unei gasculite".

Milionarul Liviu Ciulei, indragostit lulea

"Ramasa cu buza umflata, fara banii spre care tanjea cu ardoare familia Cristescu, a cautat repede noi «sponsori».

Prima si cea mai importanta victima finala s-a dovedit a fi bogatul antreprenor si inginer constructor din epoca Liviu Ciulei, pe atunci in varsta de 35 de ani, tatal a doi copii, o fata si un baiat (acesta din urma, nimeni altul decat cunoscutul actor si regizor de mai tarziu cu acelasi nume!).

Asa cum arata acesta in declaratia data in fata instantei de judecata, a cunoscut-o pe Tita in 1930 prin intermediul cumnatului ei, avocatul Ionescu-Gregorian. Dupa un flirt de aproape 6 luni, inevitabilul s-a produs: aflat la varsta critica a ratacirilor sentimentale, antreprenorul s-a indragostit lulea de dama dispusa oricarui compromis si impinsa spre el de familia dornica de a fi intretinuta.

Daca ar fi sa-l credem pe Liviu Ciulei-senior, la numai 6 luni de la relatie, avea sa-si dea seama ca «desi tinea la mine, nu se despartise de prietenii si apucaturile mediului in care traise», adica, mai pe intelesul tuturor, nu renunta si la alte placeri ale vietii usuratice.

Orbit de pasiune si actionand cu resorturile ratiunii, Ciulei isi propune sa o remodeleze pe iubita intocmai precum Pygmalion; o determina sa citeasca literatura, sa dobandeasca deprinderi noi, conform statutului superior spre care aspira, astfel ca insisi membrii familiei ramaneau uimiti de progresele ei si exclamau: «Uite la Tita cum a ajuns cucoana!».

In anul 1934, legatura sentimentala atinsese apogeul! Dar Tita avea planurile sale…"

Mariaj din interes

"Vazand ca nu-l poate desparti pe Liviu Ciulei de familie, «gasculita» a incercat sa se casatoreasca, dar mai ales sa-si faca avere. Si aceasta, dupa ce l-a intalnit pe tanarul Cuza Hotta, salariat al Directiei de Presa a Ministerului de Externe, om «de o inteligenta ieftina, care se insera in familia Cristescu sub clasicul rol al celui de-al patrulea la bridge».

Cu stirea lui, tanara a reluat legaturile cu bogatul antreprenor pentru a-si cumpara un apartament si a agonisit o dota corespunzatoare. Deopotriva, familia Cristescu si logodnicul aveau nevoie de bani, si Ciulei, gratie Titei, devenise principala sursa de subzistenta.

La sfarsitul anului 1936, se pare ca Tita isi facuse deja «plinul», asa ca oficializarea legaturii cu Cuza Hotta se apropia".

Viitorul sot, un aventurier avar ca si Tita, care plecase sa-si anunte familia despre viitoarea casatorie benefica, nici n-a catadicsit sa vina la inmormantarea ei, desi a fost anuntat din vreme despre tragedie. El a aparut in Bucuresti abia peste 10 zile.

Un singur vinovat…

Dupa inmormantare, Gheorghe Cristescu depune o plangere la Parchet, declarand ca il banuise drept ucigas pe amantul fetei, Liviu Ciulei, iar primele cercetari au condus spre un singur vinovat: inginerul Liviu Ciulei.

Astfel, s-a stabilit ca in ziua de 23 decembrie 1935, Ciulei i-a facut o vizita matinala lui Misu Gregorian, cumnatul Titei Cristescu, la Casa de Credit a Corpului Didactic, ca sa afle din gura lui adevarul asupra proiectului de casatorie a amantei sale cu Cuza Hotta.

Cum Misu Gregorian l-a asigurat ca nimic nu mai poate impiedica aceasta casatorie, Liviu Ciulei, conform unor ipoteze emise de acuzare, hotaraste sa se razbune pe Tita Cristescu.

A doua zi s-ar fi dus la fabrica Metalica, pe care o stapanea, la sectia de galvanizare care utiliza cianura de potasiu in procesul tehnologic si ar fi procurat o doza puternica de otrava, venind apoi acasa la Tita Cristescu, cu care ar fi avut o discutie aprinsa, lovind-o de mai multe ori. Apoi, ar fi intrat in baie, introducand cianura intr-una din cele cinci casete ramase.

Intrebat despre vizita sa la Tita Cristescu, inginerul mentioneaza ca s-a dus sa-i spuna ce parere are Gregorian despre ea si ca el e exact de aceeasi parere cu acesta. Intr-o alta declaratie a mai adaugat ca, fiind Ajun de Craciun, s-a dus la Tita Cristescu si pentru a-i inmana un cadou.

Desi initial putini credeau ca un om de conditia lui Ciulei ar fi fost in stare sa se dedea la asemenea grave fapte, opinia generala s-a modificat in sensul culpabilizarii si ostracizarii acestuia. "Ucigasul", "criminalul" – erau etichetele care afectau pe inginer, aflat in arest, dar si pe intreaga sa familie.

Un proces cu un enorm succes de public

"Procesul a inceput la 18 septembrie 1936, ora 13, in fata Curtii cu Jurati din Bucuresti, in marea si frumoasa sala de la parter a Palatului de Justitie. Completul a fost format din presedintele Florin Foisoreanu si judecatorii asistenti Manea si Istrate, iar procuror, Benedict Stoenescu.

Pe banca apararii au luat loc maestri ai barei: Istrate Micescu, Paul Iliescu, Dimitrie Cioc, Emil Nicolau si Oswald Dunareanu.

Partea civila, constituita cu traditionalul «1 leu despagubiri», era reprezentata prin avocatii: I. Vasilescu-Valjen, Sorin Negruzzi si Virgil Soare. Au fost audiati circa 150 de martori. Dezbaterile au tinut 12 zile si au reprezentant principalul eveniment «monden» al Capitalei si al intregii tari prin intermediul ziarelor.

Sala de judecata era ocupata cu ore bune inainte de publicul insetat de senzational. Succesul de public era asa de mare, incat celebrul actor Puiu Iancovescu, prezent in sala, avea sa exclame: «Ce bine ar fi de s-ar imbulzi asa si la piesele mele».

Rationamentul procurorului in privinta prezumtivei vinovatii a inginerului Liviu Ciulei era relativ simplu. Traind cu Ciulei in concubinaj de peste cinci ani, iar la sfarsitul lui 1935 creandu-si deja o situatie de independenta materiala (apartament, bijuterii, bani in banca), Tita dorea sa-l paraseasca si sa se casatoreasca cu tanarul diplomat Cuza Hotta.

Cei doi tineri planificasera chiar sa plece de sarbatorile de iarna in strainatate. Aceasta evolutie a lucrurilor l-ar fi afectat grav pe Ciulei, care – «impins de egoism si gelozie feroce» – ar fi trecut la razbunare, prin uciderea amantei cu otrava. Relatiile tensionate dintre Tita si Liviu, cunoscute de toti, si comportamentul inculpatului lasau posibilitatea unei asemenea concluzii.

Cu ocazia interogatoriului, care a durat aproape doua zile, acuzatul a relatat cu un glas «domol, chibzuit si oficial» intreaga poveste a legaturii sale cu Tita Cristescu si a incercat sa se apere fata de acuzatiile aduse.

Audiat in fata Curtii, Gheorghe Cristescu «a pasit emotionat in fata juratilor. Fara doliu, figura sa era imbujorata, intocmai ca si cravata in chip de ciucure aprins arborata la gat. Povesteste pe rand toata evolutia legaturii dintre Tita si inginerul Liviu Ciulei, afirmand ca acuzatul promisese fiicei sale ca o va lua in casatorie.

Descrise apoi caracterul gelos al inculpatului si felul in care el, tatal, a luat parte la moartea tragica a copilei sale. Arata apoi ca nu s-a gandit niciodata ca Liviu Ciulei sa fie asasinul si ajunge totusi la aceasta concluzie dupa o lunga insiruire a faptelor» (presa vremii).

In schimb, mama decedatei, Ana Cristescu, si sora, Gella Gregorian, au avut «o tinuta suburbana, impanata cu un vocabular de o savoare si o sugestivitate de mahala, cu accese de plans si acuzatii violente, incoronata, la sfarsit, de invective si insulte», primind chiar huiduieli din partea publicului asistent.

In acelasi context moral, chiar daca cu unele accente mai temperate, s-a inscris si depozitia cumnatului moartei, avocatul Mihai Gregorian, care a consolidat varianta uciderii din gelozie.

Deosebit de interesante au fost si marturiile lui Cuza Hotta, prezumtivul logodnic al Titei, vadit marcat de fosta «concurenta» a lui Ciulei si dorind a se detasa de o afacere care ii afecta oarecum imaginea de functionar public.

El a incercat sa faca din tanara o victima a imprejurarilor, sedusa de Ciulei cu promisiunile de casatorie si viata imbelsugata, care l-ar fi iubit sincer (!) pe inginer. Hotta a declarat ca a iubit-o, fara sa stie daca a fost iubit. El si-a jucat atat de bine rolul, incat a reusit sa-l convinga cu atata «sinceritate» pana si pe procuror, care astfel nu a mai avut de pus nici o intrebare!"

Misterul crimei se dezleaga dupa 35 de ani

"La 3 octombrie 1936, intr-o atmosfera de tensiune maxima, dupa o prestatie exceptionala a avocatilor apararii in frunte cu decanul Baronului de Ilfov, maestrul Istrate Micescu, Curtea a dat verdictul: nevinovat si, in consecinta, inginerul Liviu Ciulei a fost achitat. Principalul argument: marele dubiu in privinta autorului crimei (in dubio pro reo!)."

In plus, renumitul profesor Dan Radulescu si dr. Romanescu, angajati de Liviu Ciulei pentru apararea sa, au pretins ca moartea Titei Cristescu se datoreste nu cianurii de potasiu ingerate o data cu caseta laxativa, ci acidului cianhidric degajat din migdalele amare pe care victima le-ar fi mancat in seara fatala si pe care ancheta nu le-a luat in calcul.

"In ciuda deciziei Justitiei, oprobiul opiniei publice a continuat sa persiste. Sub aceasta presiune, Ciulei a fost nevoit sa-si mute cei doi copii de la un liceu din Capitala in provincie si sa-si traiasca apoi tot restul zilelor anatema morala a presupusului vinovat.

… Enigma avea sa se dezlege abia dupa circa 35 de ani de la producerea crimei. Pentru ca a fost intr-adevar un asasinat, dar comis de cu totul altcineva.

La inceputul anilor 1970, dezlegat de legamantul spovedaniei prin moartea celui care ii incredintase astfel, un preot ortodox facea o marturisire zguduitoare: cianura fusese pusa in pasta de dinti a Titei de catre servitoarea Maria Suciu, geloasa pe succesele amoroase ale tinerei si cu gandul sa o praduiasca de bijuterii.

Derularea evenimentelor facuse ca rasplata sa nu se mai implineasca, dar crima a ramas sa chinuie pe altii!"



















12204 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi