Votul germanilor de duminica a lansat o acerba cursa pentru realizarea unei coalitii de guvernare.
Nici unul dintre candidatii majori - Gerhard Schröder din partea social democratilor germani (SPD) sau Angela Merkel din partea coalitiei conservatoare CDU/CSU - nu vor putea obtine postul de cancelar in lipsa unei intelegeri cu unul dintre cele trei partide aflate pe locurile urmatoare - liberal democratii FPD, ecologistii (Verzii) sau stanga est-germana.
Cele 613 locuri ale Parlamentului de la Berlin au fost impartite astfel conform rezultatelor provizorii anuntate ieri: 225 pentru CDU/CSU; 222 pentru SPD, 61 pentru FDP, 51 pentru verzi si 54 pentru Noul Partid de Stanga (PDS).
Procedura alegerii Guvernului
Conform constitutiei germane, Parlamentul federal trebuie sa se reuneasca la 30 de zile de la alegeri, indiferent daca negocierile pentru o coalitie de guvernare au avut sau nu succes. Sesiunea noului parlament este deschisa de cel mai in varsta membru al sau, care in mod traditional anunta numele candidatului la functia de cancelar. Pentru numirea cancelarului trebuie obtinute 307 voturi.
In cazul in care prima tentativa de a numi un cancelar esueaza, votul se reia dupa doua saptamani. Daca nici cea de a doua runda de vot din Parlament nu are succes, se organizeaza imediat o a treia runda in urma carei este numit cancelar candidatul care obtine cele mai multe voturi.
Decizia de a numi noul cancelar cu un guvern minoritar apartine presedintelui Republicii care poate de asemenea sa dizolve Parlamentul si sa convoace alegeri anticipate.
Merkel isi proclama victoria
Candidata conservatorilor la functia de cancelar al Germaniei in alegerile legislative anticipate desfasurate duminica, Angela Merkel, a subliniat dupa primele exit-polluri care i-au indicat victoria, desi fara majoritate, ca are un mandat clar de a forma guvernul si se pune problema formarii unui guvern stabil, relateaza agentiile internationale de presa.
Angela Merkel a subliniat ieri ca partidul sau nu are "nici o preferinta" in ceea ce priveste coalitia anuntand deschiderea de negocieri cu FDP, Partidul Social Democrat si cu Partidul Verzilor. CDU a inceput sa reia contactele cu aceste partide, a adaugat Angela Merkel.
Conservatorii au in prezent doua optiuni, o "mare coalitie" impreuna cu SPD sau una impreuna cu Partidul Liberal si cu Verzii, optiune considerata prea putin credibila in ochii analistilor deoarece diferentele dintre conservatori si ecologisti sunt prea mari in ceea ce priveste problemele sociale.
Angela Merkel a subliniat ca formatiunea condusa de ea a reusit sa devina "cel mai mare grup parlamentar" si a adaugat ca "fiecare va ajunge sa recunoasca acest lucru, putin cate putin".
Schröder vrea sa ramana la putere
Cancelarul german Gerhard Schröder a afirmat, dupa anuntarea sondajelor la iesirea de la urne, ca ar dori sa ramana in fruntea "unui guvern stabil" pentru urmatorii patru ani, respingand astfel ideea privind victoria contracandidatei sale, Angela Markel.
Totodata, Schröder a anuntat ca, pentru a forma un guvern, el intentioneaza sa desfasoare negocieri cu toate partidele politice germane, cu exceptia celui ex-comunist, PDS.
Partidul Social-Democrat din Germania i-a invitat pe conservatori si liberali, precum si pe "Verzi", sa analizele variantele posibile pentru o coalitie, a declarat ieri la Berlin presedintele SPD, Franz Muentefering, relateaza Mediafax.
Dupa o reuniune a executivului SPD, Muentefering a precizat, in cadrul unei conferinte de presa, ca a lansat invitatii scrise pentru convorbiri cu toate marile partide din Germania, cu exceptia Partidului Stangii.
Liberalii resping SPD-ul
Partidul Liber-Democrat din Germania (FDP) devenit a treia forta politica din tara ca urmare a alegerilor legislative de duminica, nu doreste sa inceapa negocieri pentru formarea unei coalitii cu Partidul Social-Democrat, formatiunea cancelarului Gerhard Schröder, a anuntat ieri conducerea FDP.
O coalitie intre SPD, FDP si "Verzi", fara de care nu s-ar obtine o majoritate, este desigur o posibilitate privind o coalitie "teoretica", dar FDP nu intentioneaza sa poarte negocieri cu SPD, a declarat vicepresedintele partidului liberal, Andreas Pinkwart.
PDS sparge politica germana
Stanga contestatara si fostii comunisti est-germani (PDS), care se opun reformelor statului-providenta, au intrat in Bundestag, reusind sa-si atraga multi dintre alegatorii celor doua mari partide ale tarii, cotate cu scoruri foarte slabe la alegerile legislative de duminica, relateaza Mediafax.
Noua formatiune de stanga condusa de fostul comunist Gregor Gysi si de fostul presedinte al Partidului Social Democrat (SPD), Oskar Lafontaine, a obtinut circa 8,7 la suta din sufragii, potrivit Comisiei Electorale, in conditiile in care, in 2002, fostul PDS, neocomunist, obtinuse doar 4 la suta din voturi.
Este pentru prima oara din anii '50 cand "o forta de stanga ia amploare in statele Germaniei de Vest", a declarat Gysi. "Cu noi, tara se va schimba", a afirmat acesta.
Reunite sub numele de Partidul Stangii, fostul PDS si WASG au castigat pariul, trecand cu destule procente peste pragul de cinci la suta necesar intrarii in Bundestag. Rezultatul obtinut de Partidul Stangii a fost ridicat de voturile din fostele regiuni comuniste, unde aceasta alianta beneficiaza de circa 25 la suta din sufragii, fata de 16,9 la suta cat obtinea PDS in urma cu trei ani.
"Suntem o forta de stanga importanta in Germania", a declarat Oskar Lafontaine, fostul presedinte al SPD si adversar al lui Gerhard Schröder. Acesta declarase la unul dintre ultimele mitinguri electorale, cand sondajele indicau ca formatiunea sa beneficiaza de 8 la suta din intentiile de vot, ca stanga va da tonul in Bundestag.
De-a lungul campaniei electorale, Partidul Stangii a criticat reformele sociale ale Guvernului Schröder si si-a axat programul pe criterii sociale precum cresterea salariului minim, garantarea unei pensii minime si reduceri fiscale pentru cei cu venituri mici. Promisiunile Partidului Stangii au fost criticate de numerosi oameni politici si de experti, care le considera imposibil de finantat.
Argumentul este contestat de liderii formatiunii, care cred ca isi pot pune in practica promisiunile daca se impoziteaza "cum trebuie" salariile mari, iar oamenii "cu stare" vor fi determinati sa contribuie la "binele comunitatii".
Variante de coalitie
Rezultatul alegerilor din Germania ofera mai multe variante ale unei "ample coalitii", cea dintre crestin-democrati si social-democrati fiind, din punct de vedere matematic, cea mai probabila, relateaza Mediafax.
O "ampla coalitie", in culorile "negru-rosu", intre CDU si SPD. CDU si aliatul sau bavarez CSU ar dispune impreuna cu SPD de o majoritate confortabila, de circa 70 la suta din voturi. Deja experimentata intre 1965 si 1969, acest gen de coalitie intre cele doua mari formatiuni este totusi descrisa ca riscanta si a fost categoric respinsa de CDU si de SPD in campanie.
Gerhard Schröder a exclus din nou, duminica seara, formarea unei coalitii sub conducerea Angelei Merkel.
O coalitie intre SPD, liberalii din FDP si Verzi. Considerata pur ipotetica in urma cu cateva zile, ea este din nou luata in discutie, dupa ce Schröder a declarat ca doreste sa inceapa negocieri cu "toate partidele" in afara de stanga contestatara. FDP, care s-a aliat deja cu SPD in anii '70 si '80, a obtinut un rezultat onorabil, de aproape zece la suta din voturi.
Niciodata experimentata la nivel federal, coalitia de acest tip exista insa la nivel regional. Chiar daca sunt puncte comune in ceea ce priveste societatea, ar putea aparea insa rapid divergente in domeniile economic si social. Conducerea FDP se opune categoric acestei variante, iar SPD nu poate spera decat sa obtina sustinerea unor deputati disidenti.
Coalitia "negru-galben" (conservatori-liberali) nu reprezinta o optiune viabila, cele doua parti fiind departe de a dispune de o majoritate necesara. Coalitia "rosu-verde" a lui Schröder si a ministrului de Externe, ecologistul Joschka Fischer, nu are nici o sansa de a ramane la putere.
Coalitia "rosu-rosu-verde" (intre social-democrati, stanga contestatara si Verzi) este exclusa, SPD si Verzii respingand categoric ideea. Oricum, nu este exclus ca unii deputati din acest nou grup parlamentar sa sustina o guvernare Schröder.
Coalitia "jamaicana, negru-galben-verde" dintre CDU/CSU, liberalii din FDP si Verzi. O noutate in jargonul jurnalistic, ea este cea mai putin probabila, din cauza divergentelor ideologice dintre crestin-democrati si liberali, pe de o parte, si ecologisti, pe de alta parte.
Efecte la bursa
Moneda unica europeana a cedat luni teren in fata dolarului american, pietele de schimb reactionand prompt la rezultatele indecise ale alegerilor legislative din Germania, transmite Rompres. Moneda europeana a coborat luni pana la 1,2101 USD catre ora 06.00 GMT, cea mai scazuta cotatie dupa 29 iulie. In jurul orei 09.00 GMT, euro era cotat cu 1,2146 USD.
Analistii financiari nu exclud insa un recul mai marcat si anticipeaza apropierea euro de pragul de 1,20 dolari sau chiar sub acesta pe termen scurt, daca liderii politici germani nu vor gasi un acord politic cat mai curand. Cu toate acestea, pietele financiare se pregateau de saptamana trecuta pentru ipoteza unui rezultat foarte strans, care sa duca la formarea unei mari coalitii eterogene.
O coalitie "diluata" ar pune insa in pericol dosare precum fiscalitatea firmelor si impozitul pe venit, sunt de parere economistii.
Situatia actuala aminteste de criza suferita de moneda unica in urma respingerii Constitutiei europene in Franta si Olanda. Euro intra atunci in degringolada si ajungea pana la 1,1868 USD la 5 iulie.
