Unul dintre scenariile fiscale aflate pe masa de lucru a Guvernului, analizeaza posibilitatea micsorarii contributiilor pentru asigurari sociale (CAS) cu 2%, simultan cu o crestere a taxei pe valoare adaugata (TVA) cu aceeasi cota, pana la 22%.
Desi posibilitatea maririi TVA parea spulberata de efectul sau negativ supra inflatiei, analiza nu trebuie sa ne mire, pentru ca premierul Calin Popescu Tariceanu a avertizat deja ca exista riscul maririi taxei de consum, daca se va constata ca masurile pentru o colectare mai eficienta a veniturilor la bugetul de stat nu au rezultatul scontat. Iar FMI nu a facut un secret din faptul ca agreeaza o crestere a TVA.
Majorarea TVA ar elimina orice risc de scadere a veniturilor bugetare, ca efect al micsorarii CAS. In cazul reducerii cotei de CAS cu 2%, expertii au evaluat pierderi la buget de aproximativ 7.000 miliarde de lei, in cazul in care ar iesi la lumina circa 100.000 de locuri de munca la negru. In schimb, majorarea TVA ar aduce un surplus de bani colectati la buget.
Per total, castigul suplimentar la buget va fi de aproximativ 30.000 de miliarde, din care insa numai 47% va fi in termeni reali, restul fiind acoperit de cresterea preturilor, care va avea un trend galopant. Rezulta un efect de crestere a incasarilor la buget cu 0,6 - maximum 0,8% din PIB.
Saltul nu este spectaculos, veniturile bugetare ajungand la numai 29,4, cel mult 29,5% din PIB, in conditiile in care o reducere cu 3% a CAS ar aduce incasarile la buget la 29,2% din PIB. Pentru a se atinge nivelul de 35% din Uniunea Europeana, solutia nu este majorarea de taxe, ci fiscalizarea zonelor in prezent neimpozitate, in special agricultura, care are o pondere ridicata in PIB, de 11%.
Marea problema a majorarii TVA este ca va duce, cel putin intr-o faza primara, la cresterea ratei inflatiei cu aproximativ doua procente, de la valoarea estimata de analistii guvernului de 6,5%, la 8,3%. Cresterea preturilor va avea un impact negativ asupra productiei interne, dar si a echilibrelor externe.
Cresterea economica va fi incetinita, in cazul majorarii TVA, cu cel putin 0,6% in termeni reali. Ritmul de crestere a Valorii Adaugate Brute (VAB - PIB-ul la costul producatorilor, dupa scaderea impozitelor pe produse) va scadea de la 5,6 la 5%. Colectarea impozitelor directe (pe profit, pe venit si a CAS) va fi, la randul sau, afectata.
In plus, apar presiuni asupra ratei de schimb, rezultand o depreciere a monedei nationale de 0,6%.
Acestea ar fi efectele primare, considera analistul Florin Catu. In ceea ce priveste efectul inflationist al majorarii TVA, sustine acesta, BNR ar putea sa intervina. „Nu e neaparat nevoie sa avem inflatie", crede Catu. Totusi, o parte din consum, prin cash, s-ar putea transfera in economie subterana, sustine analistul.
Pe de alta parte, o incetinire a consumului ar putea duce la o diversificare a cheltuielilor populatiei. Insa nici aceasta chestiune nu este sigura, afirma Chitu. Cuvantul FMI va conta, mai ales ca expertii Fondului nu si-au ascuns preferinta pentru majorarea TVA. „Dupa aderare este necesar un surplus la buget de 1,4-1,5 miliarde de euro, iar perspectivele nu sunt foarte bune.
Anul acesta cresterea economica scade, iar inflatia este peste asteptari", spune Catu.
