Fermierii din Bosnia si Hertegovina au instalat o asezare de corturi langa Sarajevo in semn de protest fata de acordurile de comert liber regionale, despre care afirma ca ii ruineaza. O relatare publicata de Balkan Investigative Reporting Network.

Cei care au vizitat Sarajevo de curand au fost intampinati de o priveliste neobisnuita – o mica asezare de corturi, inghesuita sub ramasitele cladirii guvernului dinainte de razboiul de la inceputul anilor 90, la doar cativa metri de actualele birouri ale autoritatilor.

Aceste corturi reprezinta locuintele temporare ale aproximativ 30 de fermieri protestatari din Bosnia care solicita masuri din partea guvernului pentru protejarea productiei agricole autohtone si pentru scaderea importurilor ieftine.

Hajrudin Babajic, crescator de animale si pomicultor, locuieste in satul de corturi inca din prima zi, de acum mai bine de doua luni. „Se importa tot felul de lucruri," se plange acesta, „produse agricole in valoare de 4,7 miliarde de marci (aproximativ 2,3 miliarde de euro) au fost importate in ultimele sapte luni".

Nemultumirea fermierilor a aparut de mai multa vreme. In ultimii doi ani a devenit o obisnuinta imaginile cu fermieri care blocheaza drumuri, care aduc vite la marsuri de protest si care ameninta sa incendieze camioanele care transporta produse agricole importate.

Nemultumirea lor dateaza din 2001, de la semnarea acordurilor de comert liber cu tarile vecine, Croatia si Serbia si Muntenegru.

Acest lucru i-a unit pe fermierii de ambele parti ale acestei tari divizate, aducandu-i in aceeasi tabara atat pe fermierii din Federatia croato-musulmana, cat si pe cei din cea de a doua entitate bosniaca, Republica Srpska

Toti acestia doresc o mai mare protectie a productiei autohtone prin crearea unui minister al agriculturii si prin schimbarea clauzelor acordurilor de comert liber.

„Sustinem solicitarile fermierilor," afirma un conducator al sindicatului fermierilor, Mehmed Avdagic. „Scopul nostru este, acum, sa le coroboram si sa muncim impreuna pentru a le indeplini."

Slaba tehnologizare si esecul dezvoltarii unei politici agricole nationale au adus cu sine criza cu care se confrunta fermierii bosniaci in prezent.

Nu exista nici un fel de coordonare la nivel national, acordul de pace de la Dayton din 1995 care a pus capat razboiului din Bosnia, lasand agricultura in jurisdictia celor doua entitati.

Decizia Bosniei de a semna primele acorduri de comert liber cu vecinii sai a inrautatit situatia, liberalizand regimul importurilor pentru cel putin 90% dintre bunuri.

Acordurile i-au ajutat pe exportatorii bosniaci, insa i-au afectat intr-o mare masura pe fermieri, produsele alimentare importate fiind adeseori mai ieftine decat produsele autohtone.

Fara un minister al agriculturii, starea proasta a productiei agricole locale a cazut in raspunderea ministerului de relatii economice si comerciale internationale.

Ministrul adjunct Nenad Pandurevic a afirmat ca plangerile fermierilor sunt justificate, declarand ca, intr-adevar, multe probleme provin din acordurile de comert liber.

Potrivit lui Pandurevic, Bosnia a semnat acordurile cu Serbia si Muntenegru (USM) si Croatia crezand ca producatorii autohtoni vor avea destul timp sa se adapteze daca noul regim va fi pus in aplicare treptat.

„Primul acord, care a intrat in vigoare pe 1 ianuarie 2002, a impus un tarif de 0% asupra exporturilor bosniace catre Croatia, pastrand dreptul de a elimina taxele aplicate bunurilor importate din Croatia pana la 1 ianuarie 2004," a declarat acesta.

„A fost la fel si cu Serbia. Cele doua tari au convenit asupra acestui fapt luand in considerare situatia proasta din Bosnia si Hertegovina. Am crezut ca doi-trei ani vor fi suficienti pentru pregatirea momentului in care ambele vami vor avea taxe de 0%."

Aceste sperante s-au dovedit a fi iluzorii. Pana in 2005 importatorii au invadat piata si, potrivit Biroului Federal de Statistica, 13% erau produse alimentare si bauturi provenind in principal din Croatia.

„Din punct de vedere tehnologic, agricultura din Bosnia si Hertegovina este cu mult in urma celor doua tari," a afirmat Pandurevic. „Cealalta problema este ca atat Croatia, cat si Serbia acorda facilitati mai mari sectorului agricol in comparatie cu noi.

Croatia aloca 500 de milioane de euro pentru agricultura, in timp ce facilitatile din Bosnia nu depasesc 50 de milioane de marci (25 de milioane de euro)."

Hajrudin Bajic, unul dintre fermierii din satul de corturi, afirma ca multe dintre produsele alimentare importate sunt de slaba calitate, ceea ce ar putea reprezenta un argument puternic.

Anul acesta, Asociatia Federala a Consumatorilor a avertizat populatia referitor la cumpararea de pui congelati din Olanda, multi dintre acestia fiind expirati de multa vreme.

„Ne muncim pamanturile pentru nimic," se plange Bajic. „Anul acesta am avut 70 de miei dar nu am vandut nici unul pentru ca pretul a fost foarte scazut. Daca nu ii vand pana la sfarsitul anului, va trebui sa ii tai."

Un fermier pe nume Muhamed din Kalesija, la marginea orasului Tuzla, are o poveste asemanatoare. El detine 1.500 de vite dar, dupa 24 de ani in care s-a ocupat cu cresterea animalelor, nu este sigur ca va putea supravietui.

„Pana in 2003 am reusit sa imi castig existenta dar in ultimii doi ani abia am vandut cate ceva, si asta la preturi foarte mici," spune acesta.

Mehmed Avdagic, reprezentantul sindicatului fermierilor invinovateste autoritatile de faptul ca nu stimuleaza productia. „In acelasi timp, industria de prelucrare si ambalare a alimentelor nu cumpara produsele noastre," afirma acesta.

„Cum fortezi industria prelucratoare sa cumpere produse autohtone cand acestea sunt mai scumpe decat cele importate?"

Guvernul a reactionat deja, anuntand ca ar putea limita comertul liber anul acesta in anumite domenii cheie, cum ar fi produsele lactate si cele din carne.

„Am tras concluzia ca ar trebui sa ne concentram asupra protejarii productiei si prelucrarii acestor produse," spune el.

Anul trecut s-a inregistrat o crestere semnificativa a importurilor de lapte din Croatia, de pana la 70%.

Temperarea acestor importuri prin reintroducerea tarifelor aplicate produselor lactate nu este o optiune usoara, totusi, datorita pericolului unei actiuni reciproce.

„Daca eliminam comertul liber, si partenerii nostri vor face acelasi lucru in ceea ce ne priveste," declara Pandurevic.

O alta problema ii dezbina chiar pe fermieri. Desi par a avea acelasi scop, diferitele sindicate au idei divergente.

„Multe asociatii ale fermierilor nu se sustin reciproc," afirma liderul sindical Mehmed Avdagic. „Asociatia Fermierilor [din Bosnia si Hertegovina] incearca de cativa ani sa uneasca toate asociatiile deoarece nu este bine sa fim asa de dezbinati si avem nevoie de o alianta."

Avdagic pune aceasta stare de lucruri pe seama obiceiului „ca fiecare sa isi urmareasca propriile interese."

El evidentiaza, totusi, o alta problema, intrarea pe piata locala a producatorilor din tarile membre UE.

Potrivit lui Avdagic, Slovenia, care este acum membra a Uniunii Europene, acopera o mare pondere a pietei agricole locale, deschizand unitati in Bosnia si importand materii prime din alte tari.

Teoretic, Bosnia ar putea exporta o mai mare parte a productiei sale catre Uniunea Europeana, dar, pentru moment, Avdagic afirma ca exportul e „ceva la care putem doar sa visam."

Pe langa avertizarea ca va reintroduce tarifele aplicate produselor alimentare, guvernul a stabilit o „Strategie de Combatere a Saraciei", care isi propune sa solutioneze o parte a plangerilor fermierilor formuland o politica agricola pe termen lung.

Totusi, nu se intrevede nici un semn al vreunei actiuni notabile in acest domeniu deoarece nu exista nici o institutie de stat care sa aplice o asemenea politica.

„Trebuie sa infiintam noi institutii," spune Pandurevic. „Potrivit legii avem o agentie pentru siguranta alimentelor, de exemplu, dar, desi a fost infiintata, aceasta exista doar in acte. Acelasi lucru este valabil si pentru alte institutii. Multe nu exista sau sunt ineficiente."

Tara nu isi poate permite sa ignore starea proasta a acestui sector cheie. Agricultura implica aproape o treime din populatia adulta bosniaca, iar progresul agriculturii este una dintre conditiile pe care autoritatile de la Bruxelles le-au impus Bosniei in drumul sau catre aderarea la UE.

Rezultatele nefavorabile ale acordurilor de comert liber cu Croatia si Serbia indica dificultatile cu care se va confrunta Bosnia pe parcurs.

Bruxelles-ul considera acordurile, spune Pandurevic, „ca un exercitiu pentru a vedea cum ne-am adapta la piata Uniunii Europene. Judecand dupa rezultate, nu va fi usor."

Intre timp, fermierii bosniaci nu au nici o putere, cu exceptia blocarii drumurilor si organizarii de proteste. In anumite ocazii au donat mancare unora dintre cei foarte saraci.

Ranko Bakic, presedintele Asociatiei Fermierilor este nemultumit de faptul ca, dupa doua luni de proteste, autoritatile continua sa ii ignore.

„Oamenii alesi sa ne protejeze interesele sunt indiferenti," afirma acesta. „Vin la serviciu pe langa noi, in masini luxoase si intra in cladire."

Oamenii obisnuiti, adauga Bakic, i-au ajutat intr-o mai mare masura. „Ne saluta din masini si claxoneaza. Multi vin zilnic la cabina noastra de informare din satul de corturi si semneaza petitiile pe care le formulam."

Spre deosebire de politicienii locali, seful Delegatiei Comisiei Europene in Bosnia, Michael Humphreys si Inaltul Reprezentant, Paddy Ashdown au vizitat satul de corturi.

„Eu va sustin lupta," a afirmat Ashdown. „Aceasta tara are un mare potential, mai ales in ceea ce priveste productia de alimente sanatoase, de care este mare nevoie in Europa."

Dar cei doi oficiali internationali nu au oferit nimic mai mult decat cuvinte de incurajare.

In lipsa unei schimbari reale, fermierii vor fi nevoiti sa isi continue protestele si pe timpul iernii. Avdo Alagic, de 23 de ani, este unul dintre cei mai tineri locuitori ai satului de corturi.

„Cand am terminat scoala parintii mei mi-au spus ca viitorul meu este legat de agricultura," spune el.

„Daca ar fi fost conditiile propice, lucrul acesta ar putea fi adevarat, insa situatia devine din ce in ce mai grea de la an la an." „La zece ani dupa razboi, cei de la putere nu au facut nimic pentru producatorii de alimente, sau pentru tineri, in general. Muncim, dar nu obtinem nimic."

Text de Nidzara Ahmetasevic, colaborator al Balkan Investigative Reporting Network. Traducere de Lucian Gavril.