Bucurestiul nu a aratat deloc zilele acestea ca o capitala europeana, "Micul Paris" transformandu-se in "Mica Venetie", fiind in cea mai mare parte a sa acoperit de ape.
Cu toate acestea, cei de la ApaNova, care ar fi trebuit sa asigure buna functionare a retelei de canalizare, considera ca interventia lor a fost una eficienta si ca de vina este sistemul invechit al retelelor de scurgere a apei ce traverseaza Bucurestiul.
Mai mult, responsabilii ApaNova sustin ca in cele doua zile in care Capitala a fost practic blocata, au existat o serie de exagerari si ca de fapt doar cateva zone au fost acoperite de apa. Chiar si asa, in acele zone cei de la ApaNova trebuia sa intervina si sa remedieze situatia.
Cert este ca din punctul de vedere al celor care au dovedit zilele acestea ca nu fac altceva decat sa manance banii bucurestenilor, nu a existat nimic in neregula. Directorul de comunicare al companiei ApaNova, Giovana Soare, sustine ca asemenea inundatii se produc permanent si ca de vina sunt mai multi factori. ApaNova desigur nu se numara printre acestia.
"In primul rand vreau sa va spun ca au existat doar cateva zone din Bucuresti care au fost inundate masiv si nu asa cum s-a exagerat ca tot orasul se afla sub ape. Dar, asemenea inundatii se produc in permanenta", ne-a declarat responsabilul ApaNova.
Explicatiile societatii care nu a facut nimic pentru a ajuta bucurestenii blocati in trafic din cauza apei sau pe cei care s-au trezit cu subsolurile caselor inundate nu reprezinta altceva decat o noua palma data in batjocura oamenilor de rand care au grija ca luna de luna sa-si achite darile catre ApaNova. Niste taxe care nu se stie inca unde se duc si la ce folosesc.
Taxe pentru nimic
Societatea ApaNova incaseaza lunar o taxa atat pentru apa menajera, cat si pentru apa de ploaie. Sumele care intra in conturile societatii sunt fabuloase si ele ar trebui sa se "intoarca" la bucuresteni. Practic, prin aceste taxe, locuitorii Capitalei ar trebui sa fie feriti de situatiile ce au putut fi intalnite in ultimele zile in Bucuresti.
In ceea ce priveste taxa pe apa de ploaie, banii incasati din aceasta sunt folositi, potrivit ApaNova pentru intretinerea si modernizarea retelei de canalizare. Sau cel putin asa ar trebui sa se intample. In realitate insa, s-a vazut extrem de clar cam cum sunt folositi banii incasati din taxa pe apa de ploaie in modernizarea si intretinerea canalizarii. La nimic.
Inundatiile din ultimele zile nu mai au nevoie de nici un comentariu aratand clar situatia de fapt existenta in Capitala si pentru care, in mod normal, cineva ar trebui sa raspunda.
ZIUA a solicitat ApaNova modalitatea in care se calculeaza cele doua taxe pe care le platesc bucurestenii in speranta ca nu vor mai umbla pana la genunchi in apa. Astfel, societatea ne-a raspuns ca in ceea ce priveste taxa de canalizare - adica apa menajera - tariful este de 3388 de lei vechi (cu TVA inclus) pe metrul cub.
Mai exact, metrii cubi de apa consumati in fiecare locuinta se inmultesc cu 3388 de lei vechi.
In ceea ce priveste taxa pentru apa de ploaie sau meteorica, calculul acesteia se face in functie de mai multi factori.
Potrivit ApaNova, "se inmulteste cantitatea de apa rezultata, conform prevederii Hotararii nr.23 (0,2 mc/mp.an), cu suprafata declarata de client; se imparte aceasta cantitate la numarul de luni din an; cantitatea lunara rezultata se factureaza in functie de perioada inclusa in factura".
Astfel, cei 0,2 mc/mp.an se inmultesc cu suprafata declarata de client. Rezultatul (mc/an) se imparte la 12 (cifra ce reprezinta numarul anilor). Ce s-a obtinut semnifica metrii cubi consumati de o locuinta pe luna. La randul lui, acest rezultat se inmulteste cu tariful de canalizare - 3388 de lei vechi. In acest mod se obtine taxa pe apa de ploaie sau meteorica.
Din colt in colt
Numai ca de multe ori acest calcul este facut practic dupa ureche. Nici macar ApaNova nu stie exact care este modalitatea de tarifare. Si la fel ApaNova nu stie nici macar sa minta.
Societatea care in ultimele zile a aratat un dispret fara limite fata de bucuresteni de care si-a batut joc in ultimul hal, ne-a dezvaluit ieri, asa cum am mai aratat mai devreme, calculul taxei pe apa de ploaie. Intr-un comunicat ApaNova (vezi facsimil 1) se preciza ca valoarea taxei este calculata si in functie de suprafata declarata de client.
Practic, nu conteaza ce reprezinta aceasta suprafata. Ea poate fi livada, gradina sau pur si simplu un teren viran. Pentru toate acestea clientul plateste, iar ApaNova incaseaza o suma frumusica. Pentru o apa care se scurge direct in pamant si care nu are nici o legatura cu reteaua de canalizare.
O situatie absurda despre care ZIUA a solicitat oficialilor de la ApaNova mai multe explicatii. Moment in care acestia au dat-o la intors facand o precizare ce nu aparea in comunicat. Aceea ca prin suprafata declarata de client la Administratia Financiara se intelege doar cea locuibila si cea betonata. Adica, imobilul propriu-zis si aleile din curte. Numai ca exista o mare problema pentru care ApaNova ar trebui sa dea explicatii.
Administratia Financiara nu obliga pe nimeni sa-si declare partile betonate aferente locuintei. Astfel, in declaratia de impunere pentru stabilirea impozitului pe cladiri, in cazul persoanelor fizice (vezi facsimil 2), proprietarii trebuie sa declare suprafata utila a cladiri si suprafata construita desfasurata a cladirii.
Acelasi lucru trebuie declarat si in cazul constructiilor anexe situate in afara corpului principal al cladirii, al locuintelor situate la subsol, demisol sau mansarda, dar si in cazul spatiilor cu alta destinatie situate in subsolul sau demisolul cladirilor. Nici un cuvant despre suprafata betonata aferenta locuintei sau despre alei.
De asemenea, in declaratia de impunere pentru stabilirea impozitului pe teren in cazul persoanelor fizice (vezi facsimil 3) proprietarul este obligat sa precizeze parcela/adresa unde este situat terenul si tipul si suprafata terenului detinut: terenuri cu constructii, arabil, pasuni, fanete, vii, livezi, paduri si alte terenuri cu vegetatie, terenuri cu ape, drumuri si cai ferate sau terenuri neproductive. Nici aici nu gasim nici un cuvant despre suprafete betonate.
Calcul dupa ureche
In aceste conditii, care este modalitatea reala de calcul? Tariful perceput de ApaNova nu are nimic de a face cu realitatea. Nu avem de a face cu altceva decat cu un calcul facut dupa ureche. Cu un jaf pe fata. Locuitorii Capitalei ar trebui in mod normal sa ceara ApaNova detaliile despre modul in care au fost facturati.
ApaNova ar trebui sa prezinte la randul ei o situatie despre cum au fost folositi banii incasati de la oamenii din Bucuresti. De asemenea, ApaNova ar trebui sa prezinte care au fost investitiile si modernizarile realizate cu banii incasati de la cei ce sunt fraieriti de ani buni de zile.
Dari indirecte
Un alt lucru grav este ca bucurestenii sunt storsi de bani de ApaNova fara ca ei sa-si dea seama. Astfel, in afara celor doua taxe pe care le platesc, locuitorii Capitalei mai baga in buzunarele celor ce ar trebui sa vegheze ca Bucurestiul sa nu se inunde inca de la primele picaturi alti bani. E drept fara sa-si dea seama. Este vorba despre taxa pe care Primaria o plateste catre ApaNova.
O taxa pentru ploaia care cade pe strazile si bulevardele din Bucuresti. Primaria plateste catre ApaNova, dar banii vin din impozite si taxe locale percepute tot de la locuitori.
Practic, ApaNova isi ia o data taxele direct de la locuitorii Capitalei, iar a doua oara indirect prin intermediul Primariei care, in mod logic, plateste din banii de la buget.
Dezinteres pentru oameni
In acelasi timp, un alt lucru la care ApaNova ar trebui sa raspunda este refuzul de a efectua lucrari la multe dintre zonele din Capitala care in continuare nu au canalizare sau apa si in care oamenii sunt nevoiti sa spele la lighean si sa care apa cu galeata.
Exista cazuri in care cei ce incaseaza sume uriase de la locuitorii Capitalei refuza pur si simplu sa inceapa lucrarile in anumite zone din Bucuresti. Si asta in conditiile in care oamenii se ofera sa plateasca in avans sau sa realizeze ei insisi lucrarile, ApaNova trebuind sa se ocupe doar de partea tehnica. Nu, este raspunsul celor ce se fac ca au grija reteaua de canalizare a Capitalei.
Atac la Apele Romane
Ultima realizare a celor de la ApaNova s-a putut vedea in ultimele zile cand Capitala s-a aflat sub ape. ZIUA a incercat sa afle cum a fost posibil ca Bucurestiul sa fie inundat. In legatura cu acest aspect, directorul Giovana Soare ne-a insiruit motivele pentru care bucurestenii s-au trezit inundati.
Astfel, in primul rand, de vina sunt zonele joase existente in Bucuresti, care au impiedicat scurgerea apei. O a doua cauza expusa de directoarea Soare, in incercarea de a ascunde incompetenta companiei la care este salariata, a fost "caseta de sub Dambovita".
Despre ce este vorba? Potrivit Giovanei Soare "inundatiile s-au produs din cauza casetei de sub Dambovita care preia apele din conductele de canalizare si care este subdimensionata. Ea apartine Apelor Romane si necesita imbunatatiri si investitii urgente". Deci, ApaNova a fost impiedicata de caseta de sub Dambovita.
"Sistemul de canalizare este unitar, mai exact el ia atat apele reziduale, cat si pe cele menajere. Asta (n.red. - inundatii) se va intampla la fiecare ploaie care depaseste debitul estimat pentru caseta. Caseta a fost dimensionata pe un anumit numar de locuitori a Bucurestiului, iar orasul s-a extins. Caseta aduna apa din canalizare si o transporta la Glina.
Acolo, noi facem facem o epurare mecanica - pentru ca stiti ca Bucurestiul nu are statie de epurare -, iar apa este varsata apoi in raul Arges", a mai precizat oficialul ApaNova.
Cert este ca locuitorii Bucurestiului trebuie sa se astepte si sa se pregateasca de noi inundatii. Iar asta pentru ca, desi sunt platiti, cei de la ApaNova nu sunt capabili sa gaseasca o solutie pentru printampinarea acestor incidente. Lucru spus chiar de catre oficialii de la ApaNova, care ne linistesc si ne spun ca inundatiile care au avut loc in aceste zile se vor repeta.
"Sa se uite la ei"
In replica, directorul Cristian Teodorescu de la Sistemul de Gospodarire a Apei Bucuresti din cadrul "Apele romane", sustine ca cei de la ApaNova ar trebui sa se uite in primul rand in ograda proprie. "Canalizarea pe care o administreaza este in sistem unitar, adica apele pluviale se amesteca cu cele menajere.
Ei ce puteau sa faca, sau cel putin asta am inteles eu, trebuia sa se duca si sa scoata apa. Am vazut si eu ca erau intrebati: cate vidanje aveti? Doua, apoi sapte...A fost o balmajeala. ApaNova putea sa deverseze apa in rau. Cei de acolo dau vina pe caseta. Ma rog, este si asta un raspuns, dar ar trebui sa se uite la ei.
Mai bine s-ar gandi sa faca un sistem separativ, sa nu mai amestece pluvialul cu menajerul", a raspuns directorul Teodorescu.
Unde se duc banii?
Intrebarea principala este insa unde se duc banii pe care bucurestenii ii scot luna de luna din buzunare pentru a alimenta conturile ApaNova crezand ca aceasta societate va interveni si va preintampina situatiile ce au putut fi vazute zilele trecut in Capitala? Raspunsul il au doar cei de la ApaNova. Cert este ca sumele nu se "intorc" asa cum ar trebui la locuitorii Capitalei.
Fapt demonstrat de "prompta" interventie a lucratorilor de la ApaNova. Totusi oficialii societatii sustin ca s-a actionat corect, poate cu mici exceptii. "Noi am intervenit cu vidanje, dar degeaba pentru ca debitul era prea mare. Poate au existat unele exceptii izolate, dar vom lua masuri. Va spun din nou ca gurile de canal nu s-au infundat.
Caseta era plina si refula prin gurile de scurgere", a explicat Soare. Niste explicatii care insa in mod normal nu ii intereseaza pe locuitorii Capitalei care platesc pentru a nu umbla pe strazi intr-o apa ce ajungea in unele locuri pana la genunchi.
Numai ca pentru cei de la ApaNova nu exista nici o problema, iar activitatea societatii se desfasoara in totalitate conform contractului incheiat cu municipalitatea. "Contractul a fost incheiat in anul 2000. Noi trebuie sa intretinem reteaua de canalizare, adica gurile de canal si conducta. Tot ceea ce tine de gurile de scurgere si conducta este responsabilitatea noastra.
Noi, in 2002-2003 am avut o campanie si am reusit sa desfundam toate gurile de scurgere", ne-a mai spus Giovana Soare.
Aceasta a incercat sa ne convinga ca in fiecare luna se desfunda gurile de scurgere. Un lucru ce nu s-a putut vedea insa zilele acestea in Bucuresti. Singurul mod in care cei de la ApaNova au desfundat gurile de scurgere a fost prin descoperirea canalelor pentru ca apa sa se scurga mai repede. O solutie ce nu a dus insa decat la avarierea autoturismelor sau ranirea locuitorilor.
De asemenea, ApaNova s-a laudat ca face investitii masive in fiecare an inlocuind si extinzand reteaua de canalizare a Bucurestiului. Un lucru, la fel, facut probabil doar pe hartie pentru ca in capitala ceea ce spune directorul de la ApaNova nu s-a vazut zilele acestea.
Vina aruncata pe bucuresteni
Dupa ce si-au demonstrat incapacitatea si dupa ce si-au batut joc practic de locuitorii Capitalei care le baga in buzunar in fiecare luna sume consistente, cei de la ApaNova au lansat pe piata o uriasa ineptie. Concret, ei au aruncat vina chiar pe bucuresteni care au o oarecare responsabilitate pentru inundatiile produse.
Si asta pentru ca s-au trezit de dimineata si au decis sa faca un dus sau sa spele. Iar in acest mod s-a creat un surplus de apa in reteaua de canalizare care a incarcat si mai mult deja celebra "caseta de sub Dambovita", punand astfel bete-n roate celor de la ApaNova. "Nu este nimeni de vina. Nu sunt bucurestenii de vina. A fost o preluare mai rautacioasa a presei.
Noi am vrut sa spunem ca noaptea caseta prelua apa de ploaie si rezista, dar dimineata s-a inregistrat un consum foarte mare de apa menajera. In acest mod s-a creeat un surplus de apa pe care caseta nu l-a putut suporta", a incercat sa dreaga situatia Soare. Probabil ca locuitorii Capitalei trebuia fie sa nu plece la serviciu, fie sa nu se spele si sa nu dea drumul la apa.
La fel ca in Praga, asa cum spune responsabilul ApaNova: "La Praga, nu stiu daca va mai amintiti, a existat parca acum doi ani o situatie de acest gen. Acolo au fost puse afise prin care li se cerea locuitorilor sa reduca consumul de apa". Doar ca in Bucuresti, cei de la ApaNova nu au facut nici macar acest lucru.
Au iesit abia in momentul in care orasul era sub ape si au aruncat vina pe locuitori si pe sistemul invechit al Capitalei, aratand ca s-a facut tot ceea ce se putea face. Adica nimic.
Intarzieri grave
Oricum, in ciuda explicatiilor oferite de directorul Giovana Soare, interventia celor de la ApaNova ramane una deficitara si tarzie. O situatie remarcata si de catre directorul general al Agentiei de Reglementare a nivelelor de servicii Apa Canal a Municipiului Bucuresti (ARBAC), Adrian Cristea. "ApaNova este obligata sa modernizeze pana in 2010 reteaua de canalizare.
Numai ca lucrurile nu sunt deloc asa cum au fost ele stipulate in contract. Avand in vedere ca contractul cu aceasta societate a fost semnat in 2000, deci acum cinci ani, ApaNova a facut pana in prezent doar circa 10% din modernizarile retelei de canalizare", a declarat Adrian Cristea. Potrivit acestuia, ApaNova a facut in cinci ani ce trebuia sa faca intr-un an.
Directorul general al ARBAC considera ca cea mai mare parte din vina pentru inundatiile produse in ultimele zile in Capitala in urma ploilor o are ApaNova. "Cei de la ApaNova incearca sa arunce vina pe alte organisme pentru ce s-a intamplat in Bucuresti.
Lipsa de coordonare, lipsa de colaborare, faptul ca nu au utilaje suficiente pentru a interveni in astfel de cazuri au dus la inundatiile din Bucuresti", spune Cristea. Directorul general al ARBAC a mai precizat ca ApaNova nu are destule utilaje pentru a interveni in cazuri de acest gen, dotarea fiind deficitara.
"In ceea ce priveste extinderea retelei de canalizare, bucurestenii trebuie sa mai astepte vreo cinci ani pana cand societatea poate fi trasa la raspundere, pentru ca in contractul incheiat de municipalitate cu ApaNova in 2000 se stipuleaza ca termenul limita pentru extinderea canalizarii este 2010. Au trecut deja cinci ani si mare lucru nu s-a intamplat", arata Cristea.
El mai declara ca ApaNova a facut pana in prezent aproximativ 20 de km de canalizare din 200. Directorul ARBAC a mai facut referire la un alt lucru grav. Faptul ca primariile de sector au trecut la extinderea canalizarii din bani proprii, adica din banii cetatenilor, cu toate ca intreaga canalizare din Bucuresti este responsabilitatea ApaNova.
Adrian Cristea a mai declarat ca ARBAC a propus Consiliului General al Municipiului Bucuresti penalizarea ApaNova, dar ca pana in prezent nu s-a luat nici o masura.
In schimb. ApaNova sustine ca in contract nu exista specificat un numar de kilometri ce trebuie realizati in fiecare an. "Nu stiu cum au calculat cei de la ARBAC. Pentru ca in contractul de cesiune nu scrie cati kilometri trebuie sa realizam pe an", ne-a spus Giovana Soare. (G.T.; B.C.G.)
Ineficienta ApaNova reclamata si de primarii de sectoare
Majoritatea primarilor de sector ai Capitalei - nemultumiti de modul in care ApaNova a intervenit pentru evacuarea apelor de pe strazi - solicita municipalitatii sa aiba in vedere o renegociere a contractului cu concesionarul serviciului de apa si canalizare al orasului.
Chiliman: "Daca nu poate, sa faca loc altora"
"Nu este normal ca in zeci de intersectii apa sa ajunga la jumatate de metru si sa ne trezim cu un oras paralizat din cauza unei ploi mai mari. E anormal si nu este pentru prima data cand se intampla acest lucru. Anul acesta a plouat mai serios de trei ori si, de fiecare data, acelasi rezultat. ApaNova trebuie sa inteleaga ca are o responsabilitate in aceasta privinta si trebuie sa si-o asume.
Daca nu poate, sa faca loc altora", a declarat Andrei Chiliman, primarul Sectorului 1. Potrivit edilului de sector, autoritatea locala solicita inca de anul trecut concesionarului de apa sa desfunde gurile de canalizare, insa ApaNova intervine ineficient.
"Am cerut curatarea gurilor de canalizare, astfel incat la o ploaie mai serioasa sa nu mai avem subsoluri inundate, strazi pline de ape, iar ei nu au reactionat. Canalele sunt infundate in continuare, iar ApaNova dovedeste ca nu este pregatita pentru acest lucru", a mai spus Chiliman.
Cat priveste contractul cu ApaNova incheiat de municipalitate, primarul Sectorului 1 spune ca acesta este "prost facut". "Nu discut despre retelele telescopice, care sunt un exemplu al modului defectuos in care s-a facut contractul. Investitiile ApaNova in Bucuresti sunt mult prea mici fata de necesitatile orasului.
Au luat utilaje, dar sunt insuficiente pentru a face fata inundatiilor provocate de ploaie. O institutie care asigura buna functionare a retelelor Bucurestiului nu poate functiona cu o singura echipa pe noapte", a mai adaugat Chiliman. Potrivit edilului de sector, Bucurestiul "nu este o gluma", iar concesionarul serviciului de apa ar trebui sa-si revizuiasca modul de interventie.
"Sunt reziduuri adunate in ani de zile, dar canalele nu au fost curatate. Ori aceasta activitate trebuie sa fie una metodica, nu conjucturala. ApaNova intervine doar unde se semnaleaza, nu are un program metodic.
Bucurestiul nu este o gluma, iar in cazul in care contractul este prost facut, atunci el trebuie completat cu prevederi care fac referire la situatiile exceptionale", a mai spus Chiliman.
Ontanu: " Voi cere rezilierea contractului"
Neculai Ontanu, primarul Sectorului 2, vrea sa ceara rezilierea contractului cu compania ApaNova. "Voi cere rezilierea contractului cu ApaNova, avand in vedere ca, in cursul noptii trecute (de marti spre miercuri - n. red.), dar si astazi (ieri - n. red) a actionat foarte prost, in unele zone cu putine utilaje, iar in altele, deloc.
De exemplu, pe strada Joagarului, cei de la ApaNova au venit, au stat vreo jumatate de ora si au plecat, lasand in grija primariei evacuarea apei din curtile oamenilor. Am avut trei vidanje de la ADP Sector 2 si o motopompa de la Pompieri. Cu aceste utilaje am putut sa facem fata situatiei, cat de cat, pe parcursul intregii nopti si am continuat si ieri.
Am avut inundatie si pe partea dreapta a soselei Colentina, pe strazile Banu Nicolae si Intrarea Calitatii, unde ApaNova a adus trei motopompe, iar de la Pompieri am avut cinci masini de pompieri, si de la ADP trei vidanje. Daca nu ar fi fost scoasa apa din acele zona toata noaptea, ieri dimineata riscam sa le intre oamenilor si in casa.
In cartierele Floreasca, Lacul Tei, Petricani si Ostrov (la Delfinului) insa, au actionat numai societatea Supercom, ADP si Pompierii. Sunt foarte nemultumit si de faptul ca in cartierele importante - Floreasca, Petricani si inelul central de pe soseaua Stefan cel Mare - au fost o multime de canale infundate.
Sarcina era a societatii ApaNova sa le curete, mai ales inainte de sosirea anotimpului ploios, dar nu numai atunci, ci in permanenta. Se vede, insa, cu ochiul liber, ca pe acele artere principale de circulatie nu a mai venit de ani de zile cineva sa curete gurile de canalizare. Pamantul este batatorit deasupra capacelor de canal.
In privinta utilajelor, se pare ca ApaNova are foarte putine, cate doua vidanje pentru fiecare sector si cam tot atatea motopompe", ne-a declarat, ieri, primarul Ontanu.
Negoita: "Nu este capabila"
La randul sau, primarul Liviu Negoita, este nemultumit de prestatia societatii ApaNova. "ApaNova a trimis in Sectorului 3 trei papuci si o pompa sa evacueze apa din 3500 de hectare.
De altfel, aceasta societate a demonstrat suficient, pana acum, ca nu este capabila sa presteze serviciul de curatare a gurilor de canalizare, iar in zonele unde, totusi, a efectuat acesasta operatiune, sacii plini cu noroi si alte reziduuri au putut fi vazuti langa gura de canal, uitati acolo pana a venit ploaia si i-a golit din nou in canalizarea orasului.
Pe de alta parte, colaborarea noastra cu ApaNova a fost deficitara pana acum, la orice solicitare catre ApaNova de a avea o intalnire cu un reprezentant din partea societatii pentru a purta o discutie pe tema serviciilor pe care este oblicata, prin contract, sa le presteze, s-a soldat cu dezinteres din partea lor, trimitandu-ni-se cate un inginer sau un reprezentant fara nici o putere
decizionala", ne-a declarat Negoita. Primaria Sectorului 3 a fost nevoita sa se limiteze numai la utilajele firmei de salubritate si ale ADP-ului. Atat luni, cat si ieri, pentru combaterea efectelor ploii au fost folosite urmatoarele utilaje: 5 autoperii mari, 1 autovidanja, 3 motopompe si 5 autocisterne.
In acelasi timp Rosal Ecologic a actionat cu doua vidanje, iar SC ADPB SA a cu o vidanja, o motopompa si cinci autocisterne. De asemenea, doua echipe speciale au intervenit pentru degajarea rigolelor, gurilor de canal si inlaturarea pomilor doborati de vant. Actiunea va continua, potrivit edilului, pana la remedierea tuturor problemelor.
S-a intervenit in urmatoarele zone: 1 Decembrie 1918- Jean Steriadi-Codrii Neamtului; bd.
Basarabia-Ionut Sahidian; Constantin Brancusi-Baba Novac; Baba Novac- Campia Libertatii; Postavarului-Stelian Mihale; Theodor Pallady-Stelian Mihale; Fizicienilor-Energeticienilor; Drumul intre Tarlale si autostrada (Theodor Palady); Lucretiu Patrascanu-Constantin Brancusi; Mihai Bravu-Penes Curcanu; Drumul intre Taralele- 1 Decembrie 1918 - Ion Sahidian; 1 Decembrie 1918-Jean Steriadi-Codrii Neamtului.
Inimaroiu: "Ar fi trebuit sa actioneze mai prompt"
"In urma ploilor abundente din ultimele doua zile, Primaria Sectorului 4 a intervenit pentru evacuarea apei din zonele inundate cu 6 cisterne de la ADP 4, 8 cisterne de la REBU, 6 cisterne de la Urban, 4 pompe luate de la RADET iar pompierii au intervenit cu 2 utilaje. ApaNova a participat in noaptea de 20 spre 21 cu 2 autocuratatoare si cu o pompa.
Doresc sa precizez ca in zonele inundate, in special zonele de periferie ale sectorului, canalizarea ori nu exista, ori este subdimensionata. In zona Tineretului, B-dul Tineretului fiind o zona concava, apa se aduna din Parcul Copiilor, din zona de deal a Parcului Tineretului. Este evident ca reteaua de canalizare a fost depasita de cantitatea mare de apa.
In mod evident ApaNova ar fi trebuit sa actioneze mai prompt. Probabil ca daca gurile de canal ar fi fost curatate mult mai bine lucrurile s-ar fi rezolvat mai bine. In continuare problema canalizarii Bucurestiului ramane o problema majora. Canalizarea a fost proiectata si construita in urma cu foarte multi ani iar acum lucrurile stau altfel.
Deci, consider ca este necesara o regandire radicala a intregului traseu, al intregului sistem de canalizare iar asta este responsabilitatea Apei Nova", a declarat Adrian Inimaroiu, primarul Sectorului 4.
Poteras: "Lentoarea si eficienta scazuta a interventiilor"
"Primim frecvent semnale negative de la cetateni, referitoare la serviciile prestate de ApaNova si, din pacate, acestea sunt, in mare masura confirmate de verificarile din teren. Recentele inundatii, care au afectat peste 20 de strazi din sectorul nostru, infatiseaza - de data aceasta dramatic - lentoarea si eficienta scazuta a interventiilor ApaNova.
Imi mentin, asadar, punctul de vedere privind necesitatea rediscutarii termenilor contractuali si a modalitatilor de derulare a obligatiilor ApaNova in cadrul contractului de concesiune incheiat cu Primaria Municipiului Bucuresti", a declarat primarul Sectorului 6, Cristian Poteras. (Magda SEVERIN)
Videanu exclude rezilierea contractului
Primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, admite ca prevederile contractului de concesiune incheiat cu ApaNova sunt "proaste" si "paguboase" si de-o parte si de alta, insa exclude posibilitatea rezilierii acestei intelegeri, mergand pe varianta renegocierii. "Exista tot felul de voci neavizate care, in necunostinta de cauza, cer rezilierea contractului.
Or acest lucru nu se poate face, pentru ca ar genera pierderi imense atat pentru bugetul Capitalei, dar mai ales ar pune in pericol un serviciu vital pentru oras", a declarat, citat de Mediafax, Adriean Videanu. Potrivit acestuia, in contractul cu ApaNova exista unele prevederi "aberante", care au creat litigii, insa aceste probleme sunt pe cale sa se rezolve.
"Avem hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti (CGMB) sa mergem la arbitraj pe problema retelelor telescopice. Am facut apel la o institutie a contractului care este arbitrajul. Asta nu inseamna ca trebuie sa dau curs atitudinilor conjuncturale si nejustificate ale unora care cer, in momentul de fata, rezilirea contractului cu ApaNova.
Asta e o nebunie! Sa las doua milioane de locuitori fara apa curenta e nebunie curata", a mai spus Videanu. Edilul general a mai afirmat ca, de trei luni, se afla intr-un proces de renegociere cu ApaNova, mai ales pe acele prevederi care genereaza probleme. "Asta incerc de trei luni: renegocierea contractului.
ApaNova si-a aratat disponibilitatea de a renegocia, inclusiv pe problema retelelor telescopice. Deocamdata am ramas cu puncte de vedere diferite, dar discutiile se poarta in continuare", a precizat Videanu. La ora actuala, potrivit unei decizii a CGMB din anul 2001, municipalitatea nu poate sanctiona concesionarul serviciului de apa daca acesta isi incalca prevederile contractuale.
"Nu sanctiunile trebuie sa creeze dialog intre doi parteneri. Incerc sa rezolv problemele de opinii diferite, adica retelele telescopice", a mai mentionat primarul general. El a adaugat ca investitiile in infrastructura prognozate pentru urmatorii ani se ridica la 1,5 miliarde de euro, ApaNova urmand sa contribuie "consistent" la aceste programe.
"ApaNova va fi alaturi de Primaria Capitalei in acest program de investitii. Partea de contributie a lor va fi de 200 de milioane de euro, adica investitii de zece ori mai mari fata de obligatia contractuala pe care a avut-o pana acum", a conchis Videanu. (G.T.)
