Tsunami romanesc

de     Evenimentul Zilei
Sâmbătă, 24 septembrie 2005, 0:00


De ce se intampla nebunia asta? Cat mai tine teroarea apelor? Ce putem face? Ce grozavii ne mai asteapta? Sunt intrebari carora „Evenimentul zilei" le-a cautat raspunsuri cat mai convingatoare.
> Prima concluzie: natura isi face de cap, dar si oamenii o ajuta.
> „Asezarile omenesti situate la nivelul marii pot fi distruse. Vor fi mutatii de populatie, de orase", anticipeaza profesorul Badarau, specialist in Stiintele Vietii si Pamantului.
> Ne confruntam cu cel mai ploios an din ultimele doua secole, spun hidrologii.
> A fost spulberat simbolul tineretii unor intregi generatii pe litoral: Obeliscul de la Costinesti.
> Zone intregi de plaja au disparut, lasand in urma cratere hidoase.
> Viitura a maturat si litoralul bulgaresc, in apropiere de Varna.
> Un paradox: ieri, la Mangalia, pe un soare imbietor, s-a facut plaja!
> Cateva comune din judetul Ialomita se afla sub ape.
> Invazie de pesti la margine de Bucuresti.
> Un ziar neozeelandez gaseste o legatura intre ploile diluviene din Romania si uraganul Katrina, care a devastat orasul american New Orleans.
> Presedintele Traian Basescu si-a anulat ieri consultarile cu partidele politice, din cauza situatiei provocate de inundatii.

Litoralul, spulberat de un tsunami romanesc

Cratere pe plaja. Scaune, cauciucuri de masina, lemne, fiare - toate aruncate la doi pasi de mare. Obeliscul, simbolul locului, la pamant. Asa arata, ieri, Costinestiul. Apele se retrasesera aproape de tot, lasand descoperite dramele oamenilor.
„Vezi locul ala? Acolo au gasit-o pe matusa noastra", spune un barbat mai in varsta. E pe faleza. Arata spre o groapa sapata de dezastru chiar intre lac si mare. Cand a venit viitura, apa s-a unit cu marea. Pe locurile lovite de inundatii umbla acum oamenii din Costinesti, dezorientati, debusolati. O femeie doar in capot si papuci isi pune mainile in cap: „Doamne!!!".

Ceva mai incolo, pizzeria a scapat: doua femei isi fac de lucru. „Se putea si mai rau."

Isi numara mortii

Mai rau e in inima satului. Peste calea ferata - rupta pe o portiune - in mijlocul apelor care si-au facut loc intre case, se zareste un bust de barbat, in costum de scafandru. E dupa-amiaza, si el inca mai cauta: nu toti cei dati disparuti fusesera gasiti. Unde se intersecteaza Strada Schitului cu Strada Credintei, oamenii isi scot ce le-a mai ramas prin case, unele daramate de-a binelea.

In timp ce cara lucruri claie peste gramada, vorbesc despre morti: „Cati sunt?", intreaba unul mai in varsta. Raspunsurile difera: cinci, sase morti, nu stiu cati disparuti. Nu i-au gasit inca, murmura o femeie intre doua varste.
Pe aceasta strada a dramelor inca se mai afla echipe de interventie. Cosmarul nu s-a terminat, unii se tem in continuare de si mai rau. Orice zvon, orice vorba dupa ureche prinde: „A zis lumea ca vine ciclonu’" pe Marea Neagra, ca asa a dat la CNN. O sa fie un dezastru...", prezice mama invatatoarei. Lumea din jur incearca s-o linisteasca, dar degeaba. E doar a doua zi dupa potop.

„Am zis ca moare copilul"

Ieri, in mica localitate dintre Costinesti si Constanta, o familie isi cara din casa mobila, vasele de bucatarie si ce mai apuca. O batrana se bucura: reusise sa-si scoata catelul din casa. „A fost potop, da’ in ultima clipa m-au salvat scafandrii", spune Margareta Mirciu. Pe langa caine, a reusit sa scoata si butelia.

Cel mai mult s-a temut, insa cu o zi in urma, pentru nepot: „Am zis ca moare copilul". Acum, ca majoritatea celor de aici, familia ei se bucura ca sunt toti intregi. Mobila si alte lucruri le mai cumparam la loc, spun ei. (Calin Cosmaciuc)

Un vechi simbol, la pamant

Plaja din Costinesti, devastata in mare parte, a pierdut si un vechi simbol. Obeliscul era un loc traditional de intalnire pentru cei ce vin de multi ani in aceasta statiune, cunoscuta pe vremuri drept „a tineretului". Aici se auzea cel mai bine muzica de calitate de la Radio Vacanta. Tot aici erau cele mai ravnite locuri de plaja. Acum e doar un monument la pamant. Nisipul a disparut si el.

Adevaratii salvatori. Satenii din Costinesti spun ca ei i-au salvat pe cei douazeci de copii din gradinita, iar contributia fortelor de interventie a fost mai mica.
In ziua fatidica, la Costinesti au aparut si vesti bune. Douazeci de copii si educatoarele lor au fost salvati, dupa cateva ore de chin in mijlocul apelor. Erau prinsi in gradinita, fara sanse prea mari de scapare din calea apelor.
Despre modul in care au fost salvati circula insa variante diferite. Satenii spun, la unison, ca meritul principal apartine unor barbati din Costinesti. Oamenii se declara nemultumiti de faptul ca fortele de interventie au anuntat ca ele i-au salvat pe copii de furia apelor.
„Cativa oameni din sat au venit cu doua scutere de apa, au intrat si au bagat copiii sus in pod, au facut apoi o gaura in acoperis si i-au scos pe acolo. Dupa aceea i-au dus in carca, legandu-se cu funii. Abia la capatul funiilor erau ei, fortele de interventie", povesteste un satean.

Cel despre care se afirma ca a avut meritul principal, Wili Ser, „omul cu scuterul", spune ca „era ca in „Titanic"". Recunoaste ca s-a dus la gradinita fiindca avea un copil acolo. Si sotia, Alina, era acolo, fiind invatatoare. Se mai aflau alte doua educatoare si trei mame de copii. Intr-un final fericit, toti au fost salvati.
Totusi, unii dintre sateni admit ca era greu ca fortele de interventie sa ajunga la copii fiindca apa era foarte mare.

Zi de plaja la Mangalia

Parca pentru a mai imblanzi situatia tragica a oamenilor ramasi pe drumuri sau cu gospodariile distruse, in sudul litoralului a stralucit ieri un soare prietenos, de vacanta.
Patru morti si sase disparuti; pagube de zeci de miliarde de lei - acesta este bilantul tragic al inundatiilor care au lovit sudul litoralului romanesc.
Unul dintre martorii tragediei de la Costinesti, Irina Marin, a trait clipe de cosmar: „M-am refugiat la etaj. Am vazut pe fereastra o masina acoperita de valuri, cred ca aveau vreo trei metri. Mai tarziu am aflat ca inauntru se afla un tanar care si-a pierdut viata. Au fost cele mai ingrozitoare 12 ore din viata mea".
La Mangalia au fost distruse sau grav afectate case din cartierele Colonisti, Baraci si Herghelie. Primaria Mangalia va suporta costul reparatiilor.
Deosebit de grava este situatia plajelor din localitate. Mari portiuni de nisip au fost spalate de ape, lasand in urma cratere hidoase, adanci de pana la doi-trei metri. Au aparut „lagune" noi, iar lacurile au ajuns sa „comunice" cu marea. Un cosmar si pentru patronii de terase, care si-au vazut investitiile inghitite cu totul de apa.
Dar pentru ca soarele s-a aratat generos ieri cu locuitorii din Mangalia, mai multi curajosi au profitat din plin si au facut bai de soare si in mare, la cativa metri de un lac imens, format pe plaja de apa de ploaie. „Am venit in acest weekend la un prieten, inainte sa incep facultatea, si nu credeam ca o sa apuc sa pun piciorul pe plaja. Cand am vazut soare, nu am mai stat pe ganduri.

Am facut si o baie in mare, pentru ca apa e chiar acceptabil de calda", ne-a declarat Bogdan, un tanar din Capitala. (Catalin Ionescu)

Urgia de la Barbulesti

Satul Barbulesti este a doua localitate din judetul Ialomita care a ramas izolata din cauza revarsarii apelor, dupa comuna Moldoveni, aflata in aceasta situatie inca de joi. Aproximativ 300 de localnici sunt blocati de mai bine de 24 de ore in scoala inconjurata de ape, din centrul localitatii.
Interventia jandarmilor este ingreunata din cauza curentilor apei. In unele locuri, valurile pun in pericol viata salvatorilor. De cateva ori, jandarmii au sarit in apa adanca de doi metri pentru a nu fi rasturnati din barci.
Doua ambarcatiuni au fost aduse de autoritati pentru a duce apa, conserve si paine sinistratilor si pentru a-i recupera pe oamenii cocotati pe acoperisurile caselor. Unda de viitura s-a produs in dimineata zilei de vineri, din cauza ca apa a fost evacuata cu un debit foarte mare din barajul Dridu, plin pana la refuz de apa acumulata din amonte.
Apele au lovit localitatea din trei parti deodata, facand inutile eforturile autoritatilor de aparare a localitatii.
Mai bine de 200 de case sunt complet inundate, cele mai multe dintre ele fiind in pericol de a se prabusi din cauza materialelor proaste care au fost folosite pentru a fi construite. (Petronel Tudor)

Prefectul de Ialomita da vina pe proprietarii de iazuri!

Prefectul de Ialomita, Cazacu Marinica, a anuntat ca a chemat cativa scafandri pentru a studia posibilitatea aruncarii in aer a unei scurgeri din zona Movilita, in incercarea de a debloca soseaua Bucuresti-Urziceni. Reprezentantul guvernului spune ca drumul a fost inundat din cauza proprietarilor lacurilor de pescuit din zona, care au blocat scurgerile intre iazuri pentru a nu pierde pestele.

Invazie de pesti la margine de Bucuresti

Locuitorii comunelor din nordul Capitalei si-au umplut portbagajele cu pesti scapati din iazuri
Mogosoaia. Ieri dupa-amiaza, zece case erau inundate si 800 de curti erau pline de apa. La intrarea in sat, localnicii pazeau barajul lacului Mogosoaia. Oamenii spun ca n-au mai vazut lacul atat de mare de la inundatiile din '75, cand a fost prapad.
Buftea. In vreme ce zeci de oameni scoteau ieri, la orele pranzului, apa din curti si din beciuri, alte zeci de persoane erau adunate la podul de la „Calul Balan". Apa ameninta sa inunde cimitirul de langa palatul Stirbei, precum si studiourile Mediapro.
Crevedia. Legatura dintre Crevedia si Cretulesti este intrerupta, dupa ce, in urma cu doua zile, s-a surpat un dig. Chiar in locul respectiv, oamenii prindeau cu mana zeci de pesti de 10-15 cm lungime.

„La noi nu mai e rau, apa se duce-ncolo, la Buftea, la noi e acum peste chinezesc (fitofag - n.r.) din belsug", a explicat Nicolae, un tanar din Crevedia, in timp ce-si umplea portbagajul cu peste.
Cartierul Buciumeni. Podul de pe lacul Buciumeni este pe cale sa se darame, soseaua surpandu-se chiar inainte de intrarea pe acesta. Pescarii erau si aici la posturi, cu plasa aruncata in lac, unde pestii sareau din jetul care tasnea din micul baraj.
Chitila. Proaspat inaugurat, orasul Chitila avea ieri doar o banda circulabila, cealalta devenind albia unui rau, din cauza santurilor sapate pe drumul national Bucuresti-Pitesti pana la doi metri adancime si aproximativ patru metri latime.

„Toti ne-am pus podete din ce-am avut peste suvoaiele astea din fata casei", spunea, cu amaraciune, Dorel Varga (59 de ani), proprietarul unei case din Chitila. (Miruna Olteanu)

„Au salvat Omul Maimuta"

Bogdan are 29 de ani. Locuitorii de pe strada Osiris, din cartierul bucurestean Rahova, ii spun „Omul Maimuta". Nu se poate ridica in doua picioare si de ani buni traieste intr-o camaruta fara curent electric. In urma cu doua zile, mama lui a fost internata la Polizu.
Si-a lasat baiatul inchis in casa, la mila vecinilor. „Toata noaptea am sunat in disperare la pompieri. Le-am spus ca este un om handicapat care nu poate iesi din casa. Mi-au spus: „Va multumim frumos, noapte buna"!" si mi-au inchis, spune Marin Gherghut, un vecin al lui Bogdan. Ieri, medicii au spart usa cu ajutorul vecinilor si si-au facut cruce la vederea barbatului.

Dezbracat, trantit pe jos, printre gunoaie si rufe murdare, Bogdan le zambea. (Mihai Mincan)















221 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version