Un milion de dolari pe zi spaga la doctor

de Razvan Mihai Vintilescu     Cotidianul
Marţi, 27 septembrie 2005, 0:00


Romanii scot din buzunar un milion de dolari pe zi spaga pentru servicii medicale, arata un studiu efectuat pentru Ministerul Sanatatii. Sistemul de sanatate slujeste furnizorii de servicii, nicidecum interesele asiguratilor. Acesta e diagnosticul unui studiu efectuat pentru Ministerul Sanatatii.

Acelasi studiu estimeaza, in premiera, spaga data de pacienti contra serviciilor medicale: un milion de dolari pe zi.

Dincolo de estimarea spagii, studiul pune un diagnostic la fel de grav serviciilor de sanatate din Romania: sistemul ii deserveste pe prestatorii de servicii si interesele de afaceri, nicidecum pe pacienti, care platesc asigurari. „Ne-au trebuit doua luni de discutii la minister ca sa putem face publice rezultatele", declara autorii acestui studiu, parte a unui proiect al Bancii Mondiale.

360 de milioane de dolari au totalizat in 2004 platile neoficiale facute personalului medical pentru servicii care ar fi trebuit sa fie publice si gratuite, conform legii. Suma a rezultat din studiul efectuat pentru Ministerul Sanatatii de catre compania Logicon, in cadrul unui proiect al Bancii Mondiale.

Dintr-un sondaj la nivel national pentru cuantificarea marimii si structurii platilor neoficiale in sectorul de sanatate romanesc, realizat in cadrul acestui program, reiese ca 42 la suta dintre cei care au intrat in unitati sanitare de stat au facut plati informale catre medici din proprie initiativa, iar 55 la suta au dat bani asistentelor.

Medicii din spitale iau plicurile cele mai groase

„Nivelul mediu al unei plati informale pentru un medic de familie este de 160.000 de lei. El creste pina la 400.000 de lei pentru un medic dintr-o policlinica, iar cel mai mare nivel il ating spagile din spital.

Aproximativ 1.800.000 de lei", spune Bogdan Lazarescu, consultant al Ministerului Sanatatii in proiectul de asistenta tehnica pentru dezvoltarea unui plan de imbunatatire a transparentei si scadere a platilor informale din sectorul de sanatate ro-manesc.

Astfel, banii lasati direct in buzunarele personalului medical, in cursul unei internari in spital, ajung sa reprezinte trei sferturi din venitul lunar al unei familii cu venituri mici si o cincime din cel al unei familii cu venit mare.

A fi sau a nu fi... tratat

Unul din zece pacienti a constatat ca ingrijirea medicala a fost conditionata de plasarea unei spagi bine tintite catre asistentele medicale, in timp ce doar cinci la suta au fost obligati de catre medici sa plateasca in plus.

Conform aceluiasi studiu, conditionarea actului medical a constat fie in aminarea interventiei terapeutice, fie prin invocarea lipsei materialelor necesare sau chiar prin refuzarea acordarii asistentei medicale. Cu toate ca majoritatea pacientilor considera „micile atentii" drept o forma de coruptie, unul din cinci este de acord sa le tolereze pentru ca asa este obiceiul.

Spaga pe tapet

Rezultatele studiului efectuat pentru Ministerul Sanatatii nu au fost usor de digerat. „Ne-au trebuit doua luni de discutii la minister ca sa putem face publice rezultatele", spune Mihai Vintoiu, directorul proiectului finantat de Banca Mondiala.

Pe linga identificarea problemelor din sistem si mai ales punerea lor pe tapet, studiul pro-pune si o lista complexa de masuri pentru scaderea ponderii spagii in sanatate si a cresterii transparentei in domeniul achizitiilor din sistemul medical. Totusi, respectarea completa a planului propus este absolut necesara.

„Daca implementam doar trei masuri din sase, facem mai mult rau decit bine", avertizeaza Vintoiu. Colaborarea dintre Ministerul Sanatatii, Ministerul Justitiei si Ministerul Finantelor este esentiala pentru a stopa fenomenul spagii, in opinia sa.

Aceste masuri presupun in mod nemijlocit motivarea suplimentara a medicilor prin salarii corespunzatoare, introducerea unui pachet minim de servicii oferite de CNAS, dar si a unor asigurari complementare platite tot catre Casa.

„Este o prostie"

Reprezentantii Ministerului Sanatatii au opinii contrare despre studiu. „E o prostie. Noi am comandat acest studiu, dar nu poate sa totalizeze atit. Ar insemna 10.000 de euro pe an pe cap de medic", ne-a declarat Vlad Anton Iliescu, secretar de stat, despre estimarea spagii pe 2004 facuta de autorii studiului.

Referitor la problemele de functionare ale sistemului de sanatate, Vlad Anton Iliescu declara ca „aceasta e si preocuparea noastra, pentru ca scurgerile mari sint la nivelul marilor contracte. Companiile farmaceutice sint puternice in toata lumea, dar in SUA exista un cod deontologic pentru promovarea produselor. La banii federali nu au acces decit acele companii care respecta codul. La acest model ne gindim si noi ".

„Noi inca stam bine"

Pe de alta parte, in ce priveste spaga de un milion pe zi, directorul Directiei de Audit si Control din Ministerul Sanatatii, Valentin Radu, ne-a declarat ca: „Noi inca stam bine. Suma de 360 de milioane de dolari pe an reprezinta zece la suta din banii investiti in sanatate.

In Europa procentele sint mult mai mari. Cifrele astea reprezinta un studiu al unor oameni de specialitate, noi nu putem contrazice aceste date".

Sistem creat pentru afaceri, nicidecum pentru pacienti

„Sistemul romanesc de sanatate este orientat spre furnizorii de servicii, nu spre asigurati", spune Mihai Vintoiu, directorul de proiect al studiului finantat de Banca Mondiala.

Astfel, spagii platite direct de asigurati i se adauga comisioanele si platile la negru facute de unele companii de profil medical pentru a determina achizitionarea de aparate sau de medicamente cu bani din bugetul statului.

„Traficul de influenta e facut de profesori cu renume si cu influenta foarte mare. Ei tin mortis sa ia un anume aparat foarte scump si apoi tin la ei cheia de la acest echipament si nu ii lasa pe altii sa il foloseasca", declara Vintoiu. „Profesorii fac ce vor pe feuda lor numita sectie medicala", mai spune Vintoiu.

Perspectiva directorului de proiect asupra sistemului de sanatate este una sumbra, iar ea se datoreaza si marketingului extrem de agresiv si de costisitor desfasurat de companiile farmaceutice prezente in Romania pentru a-si impune produsele. „Companiile farmaceutice nu ca pot sa schimbe ministri, dar pot schimba guverne", adauga el. (Razvan Mihai Vintilescu)

Vaccinul Basescu nu a avut efect

„In 1998, Romania a alocat prin buget 800 de milioane de dolari pentru sanatate, iar acum aloca circa 4 miliarde de dolari pe an. Sistemul face ca acest salt de la 800 de milioane la 4 miliarde sa nu se simta", afirma acum aproape doua luni intr-un interviu presedintele Basescu.

Un alt aspect luat in discutie viza performanta directorilor de spitale, care, pe linga faptul ca au si alte functii, nu pot fi trasi la raspundere pentru ilegalitatile care au loc in spitale.

Imediat dupa lansarea acestor critici, Mircea Cinteza a lansat un proiect de modificare a legii spitalelor. Prin aceasta lege se impunea ca managerul de spital sa aiba minimum opt ore pe zi la dispozitie pentru a-si exercita functia si era obligat sa aiba un singur contract de munca.

In plus, se elimina conditia ca directorul de spital sa fie medic sau cadru didactic universitar care sa predea, cum se intimpla acum. Proiectul a stirnit protestul cadrelor universitare si a fost retras de noul ministru al Sanatatii, Eugen Nicolaescu.


















116 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri