Invata in Romania, dar sistemul lor este lipsit de bube. Au profesori straini, programa recunoscuta international si dotari de ultima ora. Sint copiii diplomatilor si ai oamenilor de afaceri expatriati pe a caror educatie parintii platesc anual chiar si peste 18.000 de euro.

In ultimul timp, din ce in ce mai multi romani isi mai reduc zerourile din cont la inceput de an scolar pentru ca si odraslele lor sa invete la standarde internationale.

Vin in Romania ca diplomati sau pentru afaceri, stau citiva ani, iar apoi schimba tara. Cei care isi aduc si copiii cauta scoli in care cei mici sa invete intr-un stil cit mai apropiat de cel din tara de origine. Majoritatea fug de sistemul si scolile romanesti, asa ca dau mii de euro pentru ca micutii sa invete intr-o institutie straina.

Numai in Bucuresti, numarul scolilor internationale trece de 15. Unele cu vechime de zeci de ani, altele noi. Cererile sint mari, asa ca numarul creste de la an la an.

Traditie de familie in tara straina

Maia si Baxter Brook au 4, respectiv 9 ani si invata la scoli private britanice din Bucuresti. Scolarizarea lor costa aproape 370 de milioane de lei intr-un an. Invata pe baza unui curriculum englezesc ce respecta regulile si sistemul din tara lor de origine.

Parintii lor, oameni de afaceri britanici, au venit de cinci ani in Romania si sint pregatiti in orice moment sa schimbe tara daca afacerile o cer. „Vrem ca atunci cind ajungem in alta tara copiii sa mearga la acelasi tip de scoala, sa invete in acelasi sistem si sa nu li se para mutarea prea grea.

Eu si sotul meu am fost educati in sistemul britanic si asa sintem obisnuiti", spune Claudia, mama copiilor.

In Romania functioneaza 612 gradinite si scoli particulare autorizate de Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC), dintre care o suta se afla in Bucuresti. Pe linga cele autorizate de MEC exista alte citeva, cu programa si sistem de invatare proprii, care fac parte din retele internationale.

Ministerul le aproba functionarea daca fac dovada, prin ambasada, ca folosesc un curriculum acreditat in tara de origine.

Aplicare, proiecte, experiment

Sistemul de invatare difera radical de cel autohton. „Unul dintre principiile noastre este ca nu vrem sa dezvoltam in copii enciclopedii, ci, mai degraba, sa ii facem indivizi curiosi, care sa stie cum sa aplice informatiile capatate si sa poata formula intrebari pertinente.

Accentul nu se pune pe memorare de informatie, ci pe aplicarea a ceea ce invata elevul: le oferim o cantitate mai redusa de informatie decit in scoala romaneasca, dar aceasta se invata prin aplicare, proiecte, experiment si astfel copiii o retin mult mai bine", spune Catalina Pieptea, asistent director admitere in cadrul Scolii Americane Internationale din Bucuresti.

Aici invata 400 de elevi straini, de 49 de nationalitati, din SUA, Israel, Canada, Koreea, Pakistan, Liban sau Guatemala. Institutia a fost infiintata in 1962 pentru comunitatea de diplomati americani si s-a extins ulterior, de la o scoala americana la una internationala. Costurile de invatamint intr-un astfel de sistem sint pe masura facilitatilor oferite.

Un an in scoala americana costa intre 4.500 si 19.450 de dolari, dar copilului ii sint asigurate manuale, mese, excursii si are la dispozitie un campus de zece hectare, cu terenuri de joaca, o sala media, laboratoare de arta sau stiinta si sali de teatru si muzica.

Si romanii tinjesc

Constanta Mihaila, presedintele Comisiei Nationale de Evaluare si acreditare in invatamintul preuniversitar din cadrul MEC, spune ca aceste scoli se dezvolta in special in zonele cu investitori straini (Bucuresti, Cluj, Timisoara, Sibiu, Constanta), dar ca sint din ce in ce mai multi si romanii care isi trimit copiii in astfel de institutii.

Dovada e faptul ca la scoala franceza 25% dintre copii sint romani, la cele americana, britanica si la cea internationala din Bucuresti procentul este de 30%, iar la Mark Twain chiar de 40%.

Profesori specializati in strainatate

In judetul Cluj, la Scoala Internationala, 75% dintre copii sint romani. Scolarizarea costa intre 43 si 60 de milioane, iar copiii invata din manuale romanesti, pe baza unui curriculum national. „Ceea ce ne diferentiaza de stat este modul de predare si posibilitatile didactice. Predarea este vioaie, iar copilul trebuie sa se bucure de ceea ce invata.

Interactivitatea este cuvintul-cheie", spune Simona Baciu, director executiv. „Marele avantaj este ca sint trimisi la specializare in strainatate", spune Baciu.

„E bine sa invete pe de rost"

Aparatura performanta, sistemul interactiv sau compania unor copii din aceeasi tara nu sint neaparat coordonatele pe care le cauta toti strainii. Majoritatea opteaza pentru scoli private, dar exista si exceptii. Craig Turp este editor la publicatia „Bucharest In Your Pocket" si s-a stabilit de sapte ani in Bucuresti. Baiatul lui, Maximilian, are trei ani si saptamina trecuta a inceput gradinita.

Merge la o institutie de stat, iar cind va face sapte ani, va merge la o scoala romaneasca. Parintii ar avea bani suficienti pentru o institutie straina, sofisticata, dar sint de parere ca acest lucru i-ar face rau copilului. „Nu vreau ca el sa se simta un copil strain. Copiii din scolile internationale stau in Romania citiva ani, cit au parintii lor treaba aici.

Si nu vreau sa isi faca prieteni pentru perioade scurte de timp", spune Craig. In plus, sistemul romanesc, cu lectii invatate pe de rost si informatii din abundenta, ii pare eficient britanicului. „E bine sa stie istorie, latina. E bine sa invete pe de rost. Sistemul britanic e prea liber, se axeaza prea mult pe ce vrea copilul.

Acolo, el are dreptate tot timpul, iar profesorul nu poate preda asa cum trebuie, nu se poate impune. Poate sint idei demodate, dar mi-ar fi placut ca, la istorie, sa invete despre gloriile britanice, in loc sa fie pus sa-si imagineze ce ar simti daca ar fi bastinas in Africa. Vreau sa stie trecutul despre istoria Romaniei", spune Craig. •

Afacerile parintilor umplu clasele scolii japoneze

Scoala japoneza din Bucuresti, unde invata 21 de copii, are o istorie de 27 de ani. Parintii copiilor de aici sint diplomati, patroni de restaurante japoneze, profesori si angajati ai diferitor companii, care platesc lunar o taxa de 270 de euro. „De-a lungul timpului, numarul copiilor a evoluat in functie de posibilitatile de afaceri existente in Romania.

Anul 1986 s-a dovedit cel mai propice, atunci aflindu-se in scoala 32 de copii. A fost atunci un aflux de oameni de afaceri japonezi in Romania", explica Minoru Nishida, directorul scolii. Banii institutiei vin din taxele de scolarizare si de la guvernul japonez, prin intermediul ambasadei.

Anul acesta, trei dintre copiii care invata aici fac parte din familii romanesti, simpatizanti ai culturii japoneze. Ei frecventeaza cursurile scolii japoneze, dar se prezinta si la examene in scoli normale pentru a putea fi integrati ulterior in sistemul de stat.

Cursurile au la baza un curriculum autorizat in Japonia, iar dupa terminarea clasei a IX-a copiii studiaza fie in strainatate, fie la scoli internationale din Romania.

Parinti din clasa de sus

Copiii politicienilor romani invata, deocamdata, in scoli de stat. Fie ca nu au bani, fie ca au incredere in sistemul traditional, majoritatea oamenilor politici isi trimit odraslele la studiu in scolile clasice. Exceptie fac primarul capitalei si fostul premier. Cei doi copii ai lui Adriean Videanu invata la o scoala internationala, taxa anuala pentru amindoi fiind de aproape 40.000 de dolari.

Pina nu de mult, si baietii lui Adrian Nastase (foto) studiau in acelasi loc, fostul premier explicind ca scolarizarea, de 20.000 de dolari, este platita de catre bunica. „Romanii, ai caror copii studiaza la noi, sint, in principal, oameni de afaceri. Nu putem spune nimic despre un copil anume, pentru ca face parte din politica scolii.

Numele si situatia fiecaruia in parte sint confidentiale", spune Catalina Pieptea, de la Scoala Americana. Printre personalitatile ale caror copii invata in gradinite sau scoli private se afla: Gica Hagi, Gica Popescu, Loredana Groza.