Taierile ilegale de paduri nu mai sunt o noutate pentru nimeni. Nici pentru autoritati, care fac fata cu greu activitatilor oneroase de exploatare, nici pentru proprietarii de fond forestier, nici pentru institutiile internationale. Defrisarile necontrolate au luat amploare in ultimul an. Explicatia este simpla.
Pe masura ce ponderea proprietatii private a crescut, iar cea aflata in proprietatea statului s-a diminuat, s-au inmultit si problemele.
Mai intai, proprietarii s-au asociat pentru a administra in comun suprafetele pe care le detineau. Cei care s-au constituit ca Asociatie Composesorala au fost obligati, pentru a putea exploata legal fondul forestier, sa-si constituie o structura silvica proprie sau sa incheie un contract cu Ocolul Silvic local.
"Din momentul in care am predat padurea, Ocolul Silvic nu mai are nici o legatura cu aceasta. Numai daca se incheie un contract de administrare", spune Eugen Lazu, presedintele Ocolului Silvic Viseul de Sus. Proprietarii din zona respectiva nu au respectat nici una din cele doua variante, exploatandu-le ilegal.
Drept urmare, a izbucnit un scandal pe plan local, care s-a soldat cu un prejudiciu, constatat de autoritati, de un milion RON. In plus, s-a deschis un dosar penal pe numele unuia dintre vinovati. In schimb, firma care a incheiat contracte de exploatare pentru lemnul din padurea respectiva prospera.
In cazul altei forme de organizare pentru gestionarea padurilor, "obstile satesti", autoritatile au posibilitatea de a controla ce se taie pe suprafetele alocate. In schimb, problemele vin chiar de la conducerea acestor societati.
De exemplu, in Vrancea, consiliul de administratie al obstilor, folosindu-se de niste drepturi ale membrilor, exploateaza mii de hectare de padure, fara ca micii proprietari sa poata controla situatia.
"Ba mai mult, folosindu-se de gradul redus de educatie si de situatia materiala a proprietarilor, administratorii vand cantitati importante de masa lemnoasa in beneficiu propriu", spun reprezentantii comunitatii locale.
Afaceristii pot sa profite de acest lucru. Avantajele sunt numai de partea lor: padurea obstii este mai aproape de sat, deci mai accesibila decat cea a statului, pretul de cumparare al lemnului este mai mic, iar taranul, usor de convins sa vanda cat mai ieftin.
Toate acestea se intampla pentru ca autoritatile nu fac fata jafurilor din paduri. Retelele mafiote pornesc de la padurari si se ramifica pana la autoritatile locale si chiar cele nationale, adica de la "cioate" pana la vile, masini luxoase si conturi importante. Profitul din vanzarea lemnului estimat de catre membrii obstei este de circa un milion RON pe an.
In controversele izbucnite pe plan local se vehiculeaza nume importante al unor "baroni"celebri sau politicieni. Spre exemplu, numele principalului patron care exploateaza lemn in Valea Vasser din Maramures Vasile Coman, este asociat de catre proprietarii de paduri cu personaje precum Ioan Mircea Pascu si Dana Nastase. De altfel, apare in documente ca sponsor oficial al PSD, in campania electorala.
Efectele dezastruoase ale taierilor necontrolate de paduri sunt clare: modificarea ecosistemului, alunecari de teren si distrugerea infrastructurii. Desigur, sunt pierderi si pentru industria lemnului. Oficialii din cadrul Ministerului Agriculturii au avut, in ultimul an, si mai mult de furca decat pana acum.
La nivel de declaratii publice, situatia s-a imbunatatit in termeni de controale si masurile adoptate. Spre exemplu, aflat in judetul Bacau, ministrul Gheorghe Flutur a declarat presei chiar ca "va informa CSAT in legatura cu exploatarea abuziva a padurilor din zona". Nici "Actiunea Gaterul" nu a fost mai putin spectaculoasa.
Potrivit datelor valabile pana in prezent, politistii au verificat 5.700 din cele 7.779 de instalatii existente. Trei sferturi dintre acestea au fost depistate cu nereguli, fiind sanctionate prin dosare penale sau amenzi.
Totusi, capacitatea autoritatilor de control a situatiei este redusa, lucru mentionat in raportul Fondului Mondial pentru Natura: "lipsa de personal si de echipamente la nivelul ocoalelor silvice si coruptia generata de salariile mici ale padurarilor pot incuraja taierile ilegale de arbori".
Acelasi studiu arata ca defrisarile ilegale sunt favorizate de estimarea incorecta a volumului total de masa lemnoasa la nivel national.
Ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, a demarat anul acesta o campanie agresiva de controale si amenzi impotriva celor care exploateaza ilegal padurile.
Abia de curand operatiunea a inceput sa dea rezultate concrete.
Gaterele care au fost depistate ca functioneaza ilegal au fost deja sanctionate, potrivit datelor oficiale, cu dosare penale sau amenzi.
Exploatari ilegale in Maramures
O poveste cu dosare penale, acte aflate la limita legalitatii si interese financiare uriase e "ascunde" in padurea cunoscuta drept "Valea Vasser" din Maramures.
In raportul de control efectuat de catre autoritati, la sfarsitul lunii august 2005, concluziile sunt clare: "Au fost eliberate 20 de autorizatii de exploatare de catre Presedintele Asociatiei Composesorale Viseu, contrar normelor tehnice in vigoare. Persoane vinovate: Andreica Vasile, presedinte".
Raportul mai releva nereguli in organizarea licitatiei de masa lemnoasa si incalcari ale multor acte normative.
Este vorba despre cele peste 4.000 de hectare retrocedate vechilor proprietari, in anul 2002. Estimarile noastre arata ca, luand in calcul preturile de referinta ale Regiei Nationale Romsilva, valoarea masei lemnoase care poate fi exploatata anual are, in total, valoarea de peste doua milioane de euro.
Cele 4.000 de hectare retrocedate sunt teoretic gestionate de catre Asociatia Composesorala a proprietarilor, condusa de catre Vasile Andreica. Practic, situatia este extrem de complicata. O parte din proprietari, aproximativ 400 de persoane, dupa cum arata listele cu semnaturi, se dezic de Asociatie si il acuza pe presedinte de exploatari ilegale pe terenurile lor.
Drept urmare, si-au constituit alta structura, denumita Composesoratul Nobil. Practic, cele doua entitati functioneaza in paralel, dar, potrivit normelor in vigoare, nici una nu are drept de emitere a autorizatiilor de exploatare. si totusi, Andreica a semnat, anul trecut, 20 de asemenea acte.
"Aveam copacii marcati, aveam contract de prestari servicii cu Ocolul Silvic, dar autoritatile refuzau sa ne dea cota de taiere. Asa ca am hotarat, in Consiliul de Administratie, sa eliberam noi autorizatiile", spune Vasile Andreica.
Licitatia a fost organizata pentru aproximativ 30.000 de metri cubi de lemn. Raportul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Cluj Napoca releva nereguli in organizarea licitatiei si stabilirea pretului. Drept urmare, s-a stabilit un prejudiciu de zece miliarde de lei.
In urma numeroaselor sesizari, pe numele lui Vasile Andreica s-a intocmit un dosar penal care sta de aproximativ doua luni la Parchetul Viseul de Sus.
Cine castiga din aceasta poveste? Numai firma care a castigat licitatia si care a exploatat deja o mare parte din cantitatea contractata. Este vorba despre Holz Company SRL, apartinand unui cunoscut om de afaceri si consilier judetean, Vasile Coman. Acesta mai detine inca cateva firme, tot in domeniul exploatarii si prelucrarii lemnului, avand practic monopol in zona respectiva.
Referitor la contractele semnate pe niste autorizatii ilegale, el afirma ca "atata vreme cat eu am incheiat un contract care e semnat si stampilat, de ce mai sunt intrebat daca e legal sau nu-i legal." Deocamdata, exploatarile sunt oprite in zona, pana la clarificarea situatiei.
2 milioane de euro reprezinta valoarea totala a masei lemnoase care poate fi exploatata pe cele peste 4.000 de hectare retrocedate vechilor proprietari in zona Valea Vasser
Situatie dezastruoasa la nivel national
In prezent, in Romania, potrivit unor date furnizate de catre Ministerul Agriculturii, din cele doua milioane de hectare de padure sunt pazite doar circa 300.000 hectare.
Dezastrul din paduri, in cifre:
exploatate ilegal 30.000 hectare
costurile impadurire 1 ha 100 mil. lei
activitati desfasurate legal 60%
lemn afectat de inundatii 133.000 mc
drumuri forestiere distruse 660 km
suprafata totala inundata 10.000 ha
Un studiu publicat in luna martie de catre Fondul Mondial pentru Natura (WWF) releva o serie de nereguli in exploatarea padurilor din Romania. Printre acestea:
• Supraestimarea varstei copacilor din anumite zone
• O serie de nereguli si incalcari ale legii si in ce priveste transportul lemnului si operatiunile de export-import: lipsa unor documente oficiale, dificultati in estimarea cantitatilor transportate
• Taierea arborilor nemarcati din fondul de stat sau privat.
Istoricul "povestilor horror" cu paduri
Presa a semnalat, in ultima perioada, tot mai multe nereguli in exploatarea padurilor:
• 22 iulie - Declaratie de presa a ministrului Gheorghe Flutur: "In 2002, in judetul Suceava s-au rupt peste cinci milioane de metri cubi de material lemnos, iar clientela PSD a tabarat pe aceasta resursa si a inchiriat si gari pentru a detine monopolul exploatarii si exportului de material lemnos".
• 4 iulie - Cosmin Covaciu, prefectul judetului Alba, a afirmat public ca in judet exista "o adevarata retea mafiota care se ocupa cu preluarea lemnului taiat ilegal si distribuirea spre diferite zone". Acesta a mai spus, potrivit presei, ca "pe masura ce acesti infractori se imbogatesc, judetul Alba isi pierde echilibrul natural".
• 4 iunie - Ministrul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Gheorghe Flutur, a declarat, intr-o conferinta de presa, la Bistrita, ca va informa CSAT in legatura cu abuzurile legate de exploatarea padurilor de pe Valea Trotusului din judetul Bacau. Flutur a precizat ca pe Valea Trotusului din zona Bacau peste 11.000 de hectare de padure au fost date abuziv unor persoane in baza Legii nr.
400, persoane care nu au avut niciodata in proprietate paduri. Potrivit ministrului, citat de mass-media, "ce s-a intamplat la Bacau este un exemplu clar de furt."
• 29 martie - Prefectul judetului Cluj, Mihail Hardau, a declarat presei ca va cere Directiei Silvice Cluj verificarea situatiei padurilor din zona de munte, avand informatii ca au avut loc "defrisari haotice, care au dus la modificarea conditiilor de mediu". Amenzile totale declarate de autoritati se ridica la aproape 800 de milioane de lei.
Flagrant delict in padurea harghiteana Corbu
Pentru 2.700 de hectare de padure din comuna Corbu, judetul Harghita, sunt peste 25 de firme de exploatare a lemnului care isi dau concursul in fiecare an care sa taie mai mult. Miza este mare dat fiind faptul ca un metru cub de lemn cumparat din sat cu 70-80 RON este vandut cu cel putin 300 RON.
Din informatiile date de Curtea de Conturi reiese ca "in perioada 2000-2004 s-a aprobat exploatarea cantitatii de 12.110 mc", cu 6.000 de mc mai putin fata de inregistrarile aflate la primaria comunei. Pagubele estimate se ridica la 500.000 RON. Vinovat de acest fapt se pare ca este tocmai edilul comunei. "Pot spune ca se faceau taieri abuzive din ordinul conducerii primariei.
El dadea ordine, iar noi, padurarii, eram ca niste tufe acolo. Patronii licitau, mergeau, taiau, faceau ce vroiau ei", a spus Daniel Bloj, fost padurar la Corbu.
Nici licitatiile nu par sa sperie patronii din zona, mai ales ca pot cadea oricand la invoiala cu cel care le organizeaza, cu primarul. "Ca sa particip la o licitatie, prin anul 2000, a trebuit sa dau spaga zece milioane de lei vechi. Am castigat o licitatie prin care mi se dadeau 1.500 de metri cubi cu 90.000 lei/mc.
Eu vindeam la 400 de mii de lei metru mai departe", isi aminteste Ioan Campean, administrator la o societate din Corbu. Primarul neaga toate aceste acuzatii, mai ales ca "atata timp cat totul se face sub regim silvic, e controlat de acestia si de politie". Corectitudinea autoritatilor este umbrita insa de situatiile in care locuitorii descopera jafurile.
Unul dintre ele s-a petrecut abia cu trei saptamani in urma, fiind descoperiti aproximativ 120 de metri cubi de lemn taiat si nemarcat. Martorii au anuntat Politia.
"Rapiditatea suspecta cu care am fost sunati de seful Politiei pentru a ne asigura ca nu mai este nevoie sa mergem la locul jafului ne-a facut sa presupunem ca acesta s-a facut cu buna stiinta a tuturor", a spus Cristian Grecu, martor. Contactat telefonic, Sabin Taran, seful Politiei Corbu, a refuzat sa dea explicatii, spunand ca: "am dispozitii sa nu dau informatii".
In ceea ce priveste padurarul care a insotit echipa de constatare a taierilor, singurele sale argumente au fost ca asa a primit ordin si ca arborii erau destinati sa protejeze malurile drumului forestier de pe valea Barasaului. "Asta cu toate ca era evident ca trunchiurile erau pregatite nu pentru protectie de mal, ci pentru a fi prelucrate in gater", a spus Grecu.
6.000 de metri cubi
O comparatie facuta intre datele culese de la Curtea de Conturi si de la Primaria Corbu arata ca s-au taiat peste cota aprobata de Ocol aproximativ 6.000 de metri cubi de lemn
Cristian Grecu, presedintele Actiunea Civica Directa:
"Nu trebuie sa fii un analist financiar pentru a intelege dinamica banilor proveniti din exploatarea fondului forestier. Padurea este o victima ideala: nu se apara si nu depune reclamatii la politie, la garda de mediu sau la cea financiara."
La Nereju, in Vrancea, se taie lemn peste cote
Nestingherite de controalele autoritatilor locale sau nationale, obstile satesti constituite dupa retrocedarea padurilor inregistreaza profituri uriase din exploatarea lemnului. Obstea Nereju din Vrancea este unul din cazuri. In fiecare an, societatea are dreptul de a taia 17 mii de metri cubi.
De exploatarea si comercializarea lemnului se ocupa presedintele societatii cu sprijinul padurarilor care, intamplator, fac parte din Consiliul de administratie al acesteia. "Daca s-ar face un control real, se va constata ca s-a taiat triplu fata de cat s-a dat dreptul.
Nu numai ca cei din conducere pacalesc oamenii dandu-le foarte putini bani pentru a renunta la cei doi metri cubi de lemn si il vand la preturi mult mai mari patronilor, dar le si permit acestora sa taie in plus", a spus Vasile Caluian, fost primar PSD Nereju.
Proprietarilor le revin pe an 6.600 mc din lemnul acordat de Ocolul Silvic in schimbul a 21,5 RON pe mc, plus lemnul de foc, restul "il vindem la agentii economici", a spus Pavel Floroiu, presedintele Obstii Nereju.
In contul unor sume cuprinse intre 20 si 50 RON, obstenii renunta adesea la dreptul de a lua lemn din padure si il vand conducerii sau direct patronilor, care incaseaza de sapte ori mai mult in urma exploatarii masei lemnoase.
Ba chiar "au venit afaceristi care au impartit vreo 200 de televizoare second hand la membri pentru a renunta de a mai lua cei doi mc de lemn timp de trei-patru ani", a spus Safta Vulcan, membru in Obstea Nereju.
Din calculul obstenilor, profitul societatii ar trebui sa fie de minimum un milion de RON pe an, insa conducerea neaga suma. "Oamenii de la noi nu se pricep la cifre", a adaugat Floroiu. 17.000 de metri cubi
Declaratiile membrilor Obstei Nereju arata ca s-a taiat dublu fata de cota aprobata de Ocolul Silvic, adica cu peste 17 mii de metri cubi in plus
Investigatiile din maramures au fost realizate In colaborare cu Andi Laslau, Evenimentul zilei.
Articol de Andreea Gheorghe, Ioana Morovan
