Negocierile de aderare a Turciei la Uniunea Europeana vor incepe luni, 3 octombrie, asa cum a stabilit Comisia Europeana. Totusi, pe ultima suta de metri, Parlamentul European, ambasadorii la Bruxelles ai "celor 25" si in mod special Austria - tara care va detine Presedintia UE de la 1 ianuarie 2006 - tulbura sperantele europene ale turcilor.

Ieri a fost o "joie neagra" pentru autoritatile de la Ankara, care asteapta cu sufletul la gura inceperea negocierilor de aderare la UE. Ambasadorii la Bruxelles ai "celor 25" nu au reusit sa ajunga la un acord in privinta cadrului negocierilor care urmeaza sa inceapa luni, cu oficialii turci.

Prin urmare, Presedintia britanica a UE a convocat o sedinta de urgenta pentru duminica, pentru continuarea eforturilor diplomatice - relateaza Reuters. Esecul vine la o zi dupa ce Parlamentul European a amanat ratificarea acordului de uniune vamala a UE cu Turcia, amanare care a nemultumit Comisia Europeana.

Surse diplomatice de la Bruxelles, citate de Reuters, afirma ca Austria s-a cramponat de solicitarea ca Turciei sa-i fie oferit o alternativa explicita la apartenenta deplina la UE. De asemenea, oficialii de la Viena fac presiuni pentru inceperea imediata a negocierilor de aderare cu Croatia. Un diplomat austriac prezent la convorbiri a descris discutiile ca fiind "dificile".

Alti diplomati citati de Reuters au afirmat ca reprezentantii a 24 de state erau pregatiti sa aprobe formatul-cadru al negocierilor, dar Austria a cerut modificari substantiale. Marea Britanie a avertizat ca orice schimbare substatiala in textul referitor la negocieri va trebui sa fie supusa aprobarii liderilor UE, la reuniunea Consiliului European din decembrie.

La blocajul diplomatic de la Bruxelles s-a adaugat si o serie de declaratii dure la adresa Turciei ale cancelarului austriac Wolfgang Schuessel. Schuessel a cerut ca Turciei sa-i fie oferita o "alternativa explicita" la apartenenta la UE, idee respinsa categoric de oficialii de la Ankara.

Schuessel, al carui partid conservator incearca sa evite o infrangere in alegerile regionale de duminica, din provincia Styria, a precizat ca politicienii europeni ar trebui sa invete din esecurile aprobarii Euroconstitutiei in Franta si Olanda.

Analistii apreciaza ca, prin pozitia sa fata de Turcia, Austria si-ar putea periclita (din nou) relatiile cu Statele Unite, care sprijina asiduu Ankara.

Ostilitate franceza si scepticism danez

Sase francezi din 10 sunt ostili intrarii Turciei in Uniunea Europeana, iar doar 35% sustin integrarea acestei tari, releva un sondaj de opinie realizat de agentia Ifop.

In partea dreapta a electoratului francez, cifrele sunt mai categorice: 75% sunt impotriva integrarii europene a Turciei. Electoratul francez de stanga este mai favorabil intrarii turcilor in UE: 47% pentru, 49% impotriva. Premierul francez, Dominique de Villepin, a declarat ca doreste ca procesul de aderare a Turciei la Uniunea Europeana sa fie "controlat clar".

Pe de alta parte, premierul Danemarcei, Anders Fogh Rasmussen, si-a exprimat indoiala cu privire la perspectiva aderarii Turciei la Uniunea Europeana.

Intr-un comentariu publicat in cotidianul danez "Politiken", Rasmussen a pus sub semnul intrebarii indeplinirea criteriilor politice de catre Ankara, in vederea aderarii la UE. "In Uniunea Europeana, ne grabim acum spre noi negocieri si noi extinderi ? cu Turcia, de exemplu.

Acest fapt este pus la indoiala de multi europeni de rand. Nu se merge un pic prea departe? Poate UE ramane solidara cand extinderile merg atat de rapid si asa de departe? Putem macar sa ne imaginam o Uniune Europeana invecinata cu Irakul, Siria si Iranul?", a declarat premierul danez.

De asemenea, Rasmussen a apreciat ca propria capacitate a UE de a primi noi membri ? "criteriul Copenhaga" - nu a fost respectat intrutotul in cazul Turciei. In opinia liderului danez, capacitatea UE de a primi noi membri si-a "atins limitele".