Muzeul Kalinderu – intre bombardamente si nepasare

de Gheorghita Aurelian Ion     Gandul
Sâmbătă, 1 octombrie 2005, 0:00


O bomba din cel de-al doilea razboi mondial a distrus doua treimi din imobil. Ceea ce nu au putut distruge bombele, au devastat, ulterior, comunistii. Nici cei 15 ani postrevolutionari nu i-au fost prea favorabili.

Acum, tot mai putin cunoscuta de bucuresteni, cladirea Muzeului Kalinderu, o biata caricatura a ceea ce a fost odinioara, viseaza la colectiile de altadata si la vizitatorii care sa-i treaca pragul.

Camere goale, pereti urati de beton, o scara interioara schilodita care duce la un etaj din care s-a furat cu timpul cam tot ce s-a putut. Afara, o curte napadita de balarii, sub care pe ici, pe colo se zaresc bucati de ciment.

Lipit de cladirea principala, un alt corp paralelipipedic, hidos, din beton masiv, strica si urma de armonie care ii mai ramasese imobilului. Asa arata azi ce a mai ramas din Muzeul Kalinderu, care gazduia una dintre cele mai bogate si interesante colectii de arta din prima jumatate a secolului trecut.



Muzeul a fost amenajat la inceputul secolului de Ion Kalinderu, jurist si presedinte al Academiei Romane, si a gazduit colectia de arta a acestuia, deschisa publicului.

Actuala cladire reprezinta o extensie a proprietatii initiale a lui Kalinderu, destinata exclusiv muzeului si construita in 1906, dupa proiectele lui I.D. Berindei (arhitect care e si autor al palatului Culturii din Iasi).

In 1914, muzeul a revenit statului, printr-un act de donatie, cu conditia ca asezamantul de cultura sa poarte numele de muzeul „Ion si dr. Nicolai Kalinderu" si sa gazduiasca colectia adunata de fondatorul sau.

Muzeul avea atunci, in aproape 30 de spatii de expunere, o colectie impresionanta de obiecte de arta cuprinzand arta medievala, arta traditionala romaneasca, sali rezervate scolilor de arta franceza italiana, flamanda si germana.

Un spatiu generos era dedicat artei moderne romanesti, muzeul avand si o impresionanta sala dedicata lui Nicolae Grigorescu. O parte a colectiei plecase in Rusia, odata cu tezaurul Romanei, si, spre deosebire de acesta, s-a si intors.

In 1944, unul dintre imobile a suferit grave deteriorari in urma bombardamentelor, muzeul a fost inchis, iar o parte dintre colectii au fost distruse.

Bomba cazuse in mijlocul casei, printr-un luminator iar explozia a avut loc la subsol, unde se gaseau vreo 140 de picturi de Pallady, 30 de sculpturi de Jalea, care facusera parte dintr-o expozitie ce luase premiul national de sculptura in ‘41. Toate acestea s-au pierdut.

Dupa razboi, odata cu venirea la putere a comunistilor, Muzeul Kalinderu primeste lovitura de gratie. In 1946 este desfiintat, colectiile revin Muzeului de Arta si Antichitati, iar imobilul intra in administrarea Ministerului Artelor.

Aici functioneaza, pana in 1984, un sediu al Institutului de arta plastica Nicolae Grigorescu, cand imobilul trece in administrarea Uniunii Artistilor Plastici. Desi in 1986 incep o serie de lucrari de restaurare, ele sunt repede abandonate, fapt ce duce la accelerarea degradarii.

Timp de doi ani, pana in ‘89, se fura ce mai ramasese de furat (dispar atunci si cateva basoreliefuri de bronz) iar cladirea este vandalizata. Prin ‘89 lucrarile sunt reluate, dar se fac in pripa, transformand fatadele intr-o caricatura.

Odiseea restaurarii muzeului continua si dupa ‘90 dar nici atunci nu este terminata. Spre sfarsitul anilor ’90 acest lucru starneste reactia Comisiei Monumentelor Istorice care constata caracterul deplorabil al restaurarilor, insa nici dupa aceasta constatare lucrurile nu se imbunatatesc.

Dupa ce este pasata de la o institutie la alta, cladirea intra din 2002 in administrarea Muzeului National de Arta Contemporana, care organizeaza aici spatiul de expunere al creatiilor multimedia:„Kalinderu Media Lab".

Desi saptamana aceasta a aparut, in Monitorul Oficial, Hotararea de Guvern prin care este reinfiintat „Muzeul Ion si dr.

Nicolai Kalinderu", iar saptamana trecuta oficialii Ministerului Culturii anuntau intr-o conferinta de presa proiectele pe care le au in legatura cu acesta, vizitatorii nu-i vor putea trece pragul prea curand.

„Nu va putea functiona mai devreme de doi ani", anunta Roxana Theodorescu, directoarea Muzeului National de Arta, institutia in subordinea careia a fost trecut acum Kalinderu. Singurul plan concret anuntat deocamdata a vizat realizarea unei expertize tehnice care sa constate starea cladirii.

Abia dupa aceea se va putea pune problema unor noi restaurari si se vor putea evalua costurile necesare. Astfel, in ciuda sperantelor pe care oficialii ministeriali au tinut sa le trezeasca, colectia de arta a lui Kalinderu mai are de asteptat pana isi va relua locul intre zidurile care i-au fost special construite.

















170 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri