Teama de fantome (de Valentin Zaschievici)

de     Jurnalul National
Luni, 3 octombrie 2005, 0:00


Cred ca am uitat ce inseamna o fantoma! In secolul al XIX-lea, fapturile de ceata tulburau noptile calatorilor care poposeau in castele bantuite, se holbau la ei: "buhuhu!", prevestindu-le ceva nasol. Dupa ce Freud si Jung au semnat actul de nastere al psihanalizei, autorii de povesti cu fantome au adus imbunatatiri.

Drept pentru care, de o vreme incoace, chiar de-ai dormi in patul lui Macbeth, vei avea parte de-o fantoma bine crescuta si guraliva doar daca o... inviti. Doar daca inconstientul ti-e macinat de asemenea frici ascunse, incat, scapand noaptea de sub controlul tau, iti joaca festa si lasa balaurii din launtrul tau sa iasa afara.

Stiinta moderna ne invata ca ne producem noi insine fantomele sau cel putin le dam cifrul, codul tainic care le scoate din cosciug, sa ne bantuie in voie. Daca ne cutreiera fantome, va sa zica, le meritam, ni se cuvin.

Avem fantome... personale. Care ne scot pe nas pacatele noastre, ale fiecaruia. Si fantome colective. Care sublimeaza in teama pacatele reale sau potentiale, pacatele trecute sau cele previzibile ale obstii. Fantomele personale nu ma privesc. Sa se spele fiecare pe cap cu ale sale.

Cele colective, stafiile care rascolesc de-o data o ditamai majoritate, ori o ditamai minoritate, astea sunt periculoase, fac rau la sigur. Pot sa omoare chiar! Colectivitatea are un stapan – statul! Statul e condus de Putere, investita de colectiv cu autoritate de exorcist, imputernicit sa supuna deopotriva raul real si cel potential – fantomatic.

Un exorcist e, prin definitie, puternic. Are stiinta, are credinta, are toate instrumentele (cruce, agheasma, glont de argint, teapa si ciocan de lemn). Exorcistul nu se teme, altminteri, fantoma ori, dupa caz, dracu’ insusi se cuibareste tocmai in el, cand e tulburat din locul sau. Statul roman, ori, sa-i spunem pe nume, Puterea, se teme. Deci nu e un bun exorcist.

Si trebuie sa ia bine seama, ca maine, poimaine risca sa fie populata de draci si de stafii ca Piata Obor de bisnitari. Uite de ce: prin Romania stau sa tropaie doua fantome. Ceausescu si Miron Cozma. Istoric, amandoua, foarte moarte.

Puterea a dat dovada, zilele astea, ca se teme sa le priveasca in ochi, sa le zica "ptiu, drace!" si sa le sfesteasca in lehamite cu un flostomoc de busuioc in "numele Tatalui", spre vesnica si pasnica adormire.

Copiii lui Ceausescu au cerut instantei sa le permita sa-si dezgroape tatal si mama, sa le vada osemintele, sa-i recunoasca dupa masele, apoi sa-i bage la loc in pamant crestineste, daca s-o gasi vreun popa sa binecuvanteze reinhumarea. Nu s-a aprobat.

Astfel, fantasmagoriile ce intretin un mit defect, cum ca Ceausestii joaca septic prin Cuba cu insusi Castro, n-au decat sa se hraneasca dintr-o lipsa de adevar si dintr-o balta de barfe. Cui foloseste, oare, un mit lipsit de noblete si de samburele adevarului, dupa 15 ani decisivi de la prohodul societatii socialiste multilateral dezvoltate?

Alt mit gaunos e Cozma. Voinic, odinioara, ca un haiduc in fruntea unei minerimi care acum nu mai e. Trambita unor idealuri terciuite intre disponibilizari cu plati compensatorii – baute si regulate minereste – si exigentele implacabile ale economiei de piata. Ideolog plin de charisma, dar fara... ideologie. Si fara discipoli.

Pletosul, pomadatul si bine imbracatul Miron Cozma, nas si coleg de celula cu Fane Spoitoru, cu cine se mai identifica el acum? Uitati-va in jur! Poate cu "clubul-baietilor-de-bani-gata-care-consuma-si-uita-sa-plateasca".

Un Cozma gata sa se denunte ca unealta subtila (si ultima) a KGB, ca sluga (prea-plecata si prea-tradata) a unui Ion Iliescu fara putere, fara replica si, in curand (parca vad), fara partid.

Halal fantoma, Cozma asta! Cu cat cotcodacea mai mult prin baruri, cu atat devenea mai banal. Intr-un an ar fi devenit Bula-Cozma, prin propria stradanie. Si subiect de pagina mondena, ca Fizz, ca o blonda-oarecare-cu-craci-lungi. Dar iata-l tratat ca un dusman de clasa si bagat la beci sub lumina reflectoarelor.

Pe cine mai impresioneaza asta azi? Nici macar pe vertebrele mele cervicale, care-au cunoscut bata minereasca in vara lui ’90. N-as mai avea azi satisfactie nici sa ma intalnesc noaptea pe strada cu ce-l care m-a facut sa simt reumatismul mai devreme decat era cazul... Nu i-as face nimic, va jur, l-as ocoli ca pe-un tomberon...

Viata ne obliga sa privim inainte si sa luam lectii din mers. Dar in numai o saptamana, doua fapte precum incarcerarea lui Cozma si refuzul exhumarii Ceausestilor ne arata ca Puterea s-a luat la tranta cu rodul propriilor complexe. O Putere complexata, guvernand un popor care se scutura pe zi ce trece de prejudecati, in calatoria spre viitorul sau european. O nepotrivire ce da de gandit...

Din teama se nasc fantomele, ne invata stiinta si viata. Liderul Cozma si liderul Ceausescu sunt azi la fel de vii ca planurile cincinale si lupta de clasa. Dar maine? Psihiatrii spun ca iti hranesti frica din energia cu care ti-o reprimi...

Un cititor cuminte mi-ar reprosa ca nu Puterea-Putere se teme de oasele Ceausestilor si de pletele unsuroase ale lui Cozma, ci... Puterea judecatoreasca, cea suverana! Ii raspund anticipat: pletele or starni oaresice resentimente unui... judecator chel. Dar n-am intalnit nici un judecator, fie el si... suveran, sa se teama de niste ciolane!



















68 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă