Austria trage Croatia in UE, la pachet cu Turcia

Miercuri, 5 octombrie 2005, 0:00


Ieri-dimineata, Uniunea Europeana a deschis oficial negocierile de aderare cu Turcia si Croatia. Austria a acceptat abia in ultimul moment ca negocierile cu Turcia sa aiba drept scop aderarea ca membru deplin.

Vointa politica a invins. Ceremonia simbolica organizata pentru a marca inceperea negocierilor cu cele doua state a inceput ieri-dimineata la ora 1.00 (2.00, ora Romaniei), dupa o seara lunga in care rezultatul dezbaterilor parea inca incert. In cazul Turciei, Austria si-a retras pretentia de a nu considera statutul de membru deplin drept scopul declarat al negocierilor.

Cedarea austriecilor, dupa mai bine de 30 de ore de negocieri neintrerupte, pare a se lega de cealalta hotarire a Uniunii Europene: deschiderea simultana a negocierilor cu Croatia.

In cazul Croatiei, procurorul Tribunalului Penal International, Carla del Ponte, a afirmat ca „Zagrebul coopereaza deplin", dupa ce vineri se declarase „deceptionata" de atitudinea Croatiei. Ea a precizat ieri ca nu a fost supusa nici unor presiuni din partea europenilor.

Referitor la Turcia, ministrul spaniol de Externe, Miguel Angel Moratinos, a respins ieri afirmatiile ca UE a actionat la presiunile Statelor Unite ale Americii: „SUA nu au avut nici o legatura cu decizia. UE a muncit din greu pentru a face acest pas istoric". Secretarul de Stat american Condoleeza Rice il sunase luni pe premierul turc pentru a-l asigura de sprijinul american.

Trocul austriac

Hotarirea Consiliului de Ministri de luni seara de la Luxemburg, de a deschide negocieri cu Turcia si Croatia, a atras atentia asupra unui posibil troc intre Austria, pe de-o parte, si celelalte state membre, pe de alta parte.

In schimbul renuntarii la opozitia impotriva Turciei, Austria ar fi obtinut deschiderea negocierilor cu Croatia, fapt mentionat ca atare intr-o declaratie a presedintelui grupului liberalilor europeni, Graham Watson.

Aflat la conferinta de presa a Comisiei Europene, Olli Rehn, comisarul pe Integrare, a declarat: „Afirmatia bunului meu prieten Graham Watson nu este adevarata. Decizia de incepere a negocierilor de aderare cu Croatia s-a bazat pe declaratia Tribunalului International pentru crimele de razboi din fosta Iugoslavie".

Din pacate, Olli Rehn nu a precizat la care dintre cele doua declaratii contradictorii ale procurorului Carla del Ponte s-a referit, declarind doar ca saptamina viitoare va face o vizita in Turcia, urmind ca pe 28 octombrie sa inceapa verificarea agendei de monitorizare si deschiderea primului capitol de negociere, Cultura si Educatie.

Austria s-a pus de-a curmezisul UE

Cu o Germanie condusa inca de cancelarul Schröder, Austria a ramas singura pe pozitiile ei ostile Turciei. In discutiile de luni privind negocierile de aderare, ministrul austriac de Externe, Ursula Plassnik, a cedat abia in ultima clipa la presiunile celorlalte 24 de state membre

„Pretentii mari, reusite mici", titra ieri cotidianul austriac „Der Standard". In chestiunea turca, guvernul conservator din Austria a mizat pe o Germanie condusa de crestin-democratii Angelei Merkel, care insa nu au preluat inca guvernarea. Acestia militau in campania electorala pentru varianta „parteneriatului privilegiat" in locul aderarii ca membru deplin.

Germania nu era insa singurul potential aliat al Austriei. Pina saptamina trecuta, atit Franta, cit si Cipru aveau mari obiectii cu privire la inceperea negocierilor cu Turcia. Asta din cauza ca Ankara refuza in continuare sa recunoasca statul cipriot. Dar, la discutiile de luni, singurul stat care se mentinea ferm pe pozitii era Austria.

Indirjirea ministrului austriac poate fi pusa in legatura si cu recentul esec electoral al partidului conservator condus de cancelarul Wolfgang Schüssel. Alegerile regionale de duminica din landul Steiermark, fief conservator de peste 60 de ani, au dat cistig de cauza social-democratilor, care au obtinut majoritatea in Camera Superioara a Parlamentului.

Frica de baticuri

Incapatinarea Austriei de a nu accepta Turcia ca membru deplin al Uniunii Europene se bazeaza pe mai multe argumente, ne-a explicat Andreas Unterberger, redactorul-sef al cotidianului de stat „Wiener Zeitung". „In primul rind, este vorba de capacitatea de asimilare a Uniunii Europene, care ar fi o problema serioasa dupa aderarea Turciei.

Apoi, mai trebuie luat in considerare si faptul ca Uniunea abia face fata noilor aderari, pentru ca si-a luat angajamente care nu pot fi sustinute economic. Nu vrem ca noile state sa devina membri de mina a doua sau a treia. Nu in ultimul rind, este si teama de imigranti, pentru ca s-a putut constata ca turcii nu se integreaza in societatile vestice".

In ceea ce priveste Romania insa, austriecii nu ridica semne de intrebare. „Este pe undeva si o datorie morala sa ajutam Romania si Bulgaria, care au avut de suferit atit de mult de pe urma impartirii de la Yalta", sustine Unterberger.

Deschiderea negocierilor, bucuria politicienilor

„Pentru Turcia a inceput o noua era", a declarat Abdullah Gul, ministrul turc de Externe, la sosirea sa la Luxemburg, pentru participarea la inceperea formala a negocierilor cu UE.

Prim-ministrul turc, Recep Tayyip Erdogan, a atras atentia ca Turcia se va concentra acum pe armonizarea legislatiei cu cea europeana. „Este o zi cu adevarat istorica pentru Europa si pentru intreaga comunitate internationala", a declarat Jack Straw, adaugind totusi ca pentru Turcia a inceput „un drum lung".

Jose Manuel Durao Barroso, presedintele Comisiei Europene, este si el multumit de deschiderea negocierilor de aderare cu Turcia: „Europa trebuie sa invete sa cunoasca mai bine Turcia. Iar Turcia trebuie sa cistige inimile cetatenilor europeni".

Polonia considera ca locul Turciei e in Europa

Barroso a asigurat ca negocierile vor fi „drepte si riguroase", iar Turcia va fi tratata la fel ca si celelalte tari candidate. Adam Rotfeld, ministrul polonez de Externe, considera ca Polonia ramburseaza „datoria morala" pe care o are fata de Turcia, stat ce nu a recunoscut niciodata disparitia Poloniei de pe harta Europei secolului al XVIII-lea.

Rotfeld recunoaste insa si ca deschiderea negocierilor cu Turcia va facilita integrarea europeana a Ucrainei, unul dintre scopurile majore ale politicii externe poloneze. Ministrul portughez de Externe, Diogo Freitas do Amaral, vede evenimentul ca pe o lovitura data lui Bin Laden: „Decizia va avea repercusiuni in toata lumea islamica. Va placea Statelor Unite si ii va displacea lui Bin Laden".

Armenia nu uita genocidul

La celalalt pol se afla declaratia Comitetului de Aparare a Cauzei Armene, care a denuntat „esecul valorilor Europei, care accepta sa angajeze negocieri cu o tara genocidara".

Fostul presedinte francez, Valery Giscard d’Estaing, si-a exprimat regretul si tristetea, pentru ca vede indepartindu-se „marele proiect francez al unei uniuni politice a Europei, in favoarea unei mari zone de liber-schimb". El a aratat ca „am acceptat, fara a avea o Constitutie, fara a avea un buget, intrarea celei mai mari tari si celei mai sarace, situate in afara continentului european".

Cancelarul austriac Wolfgang Schussel s-a declarat mindru de pozitia „ferma" a tarii sale.

Inceperea negocierilor cu Croatia au fost puse oarecum in umbra de negocierile cu Turcia. „Este o decizie istorica pentru Croatia", a declarat Jack Straw. Comisarul UE pentru extindere, Olli Rehn, si-a exprimat si el satisfactia pentru inceperea negocierilor cu Zagrebul. Prim-ministrul croat, Ivo Sanader, a reiterat hotarirea guvernului sau de a coopera cu Tribunalul Penal In ternational.

Presedintele croat Stipe Mesic a apreciat ca tara sa ar putea adera la Uniunea Europeana pina in 2008.



















39 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version