Turcia si Croatia - doar aparent impreuna spre UE

de     EurActiv.ro
Miercuri, 5 octombrie 2005, 0:00


S-a spus adesea la Bruxelles ca Turcia si Croatia nu vor avea un start comun in cursa pentru UE. Chiar daca acest lucru s-a intamplat, ele vor avea un traseu extrem de diferit. Ministrul de externe britanic a spus ca o data cu decizia legata de Turcia s-a facut istorie. Nu au lipsit acuzatiile de intelegeri ascunse.

Ceremoniile prin care Turcia si Croatia au semnat inceperea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeana au avut loc in Luxemburg, putin dupa miezul noptii, pe 4 octombrie.

Dupa doua zile de dezbateri intense la nivelul UE, Austria aridicat blocada impotriva Turciei, iar acest lucru a coincis cu anuntul de deschiderea negocierilor cu Croatia.

Austria a transmis repetat ca poporul croat are mai mult dreptul de a fi in UE decat cel turc si, desi, Viena a negat o legatura intre cele doua tari, ele au fost legate in filozofia austriaca. Si Luxemburgul a conditionat recent aderarea Croatiei de cea a Turciei.

Calea spre integrare a celor doua va fi insa foarte diferita pentru ca, daca dialogul cu Turcia poate dura mai mult de o decada, Croatia spera sa adere pana in 2010.

Cadrul de negociere al Turciei contine o clauza referitoare la "frana de urgenta", care ar putea opri negocierile daca apare o "incalcare persistenta" a drepturilor omului.

In cazul Croatiei, este nevoie ca generalul Ante Gotovina sa fie predat tribunalului pentru crime de razboi de la Haga si de asemenea e necesara continuarea cooperarii complete constatata momentan.

In ciuda tuturor dificultatilor intampinate de Turcia si Croatia in deschiderea negocierilor, intalnirea din Luxemburg ramane una istorica pentru extinderea UE.

Fiind cel care a deschis prima intalnire simbolica a procesului de negociere pentru aderarea Turciei, pe 4 octombrie, Jack Straw, ministrul de externe britanic a spus: "Tocmai am facut istorie!".

Deschiderea formala a negocierilor de aderare cu Turcia a fost aplaudata, dar nu au lipsit nici acuzatiile de intelegeri ascunse si nici scepticismul.

Disputa dintre ministrii de externe ai UE-25 s-a axat in jurul clauzei din cadrul de negociere care defineste obiectivele negocierilor.

Textul final, adoptat dupa o zi de negocieri non-stop, pastreaza formularea initiala conform careia "Obiectivul comun al negocierilor este aderearea [Turciei]".

Textul mai prevede: "Avand in vedere toate aceste [criterii politice ale UE], inclusiv capacitatea de absorbtie a Uniunii, daca Turcia nu se va afla in situatia de a-si asuma complet toate obligatiile statutului de membru, trebuie asigurat faptul ca Turcia este ancorata complet in structurile europene prin cea mai puternica legatura posibila".

Ankara si-a exprimat ingrijorarea si in legatura cu paragraful 5 din cadrul de negociere, care insista ca Turcia sa isi "alinieze progresiv" politicile in organizatiile internationale cu cele ale UE. Acest paragraf a fost vazut de Ankara ca permitand in cele din urma Ciprului sa adere la NATO.

Dar disputa legata de acest punct a fost incheiata dupa ce Turcia a fost asigurata de specialisti in drept si de catre secretarul de stat american Condoleezza Rice ca NATO nu este o chestiune in discutie in cadrul negocierilor cu UE.

"Procesul lasa un miros de intelegere ascunsa", a spus Graham Watson, liderul Aliantei Liberalilor si Democratilor din Parlamentul European. El s-a referit la "coincidenta" deschiderii in acelasi timp a negocierilor si cu Turcia si cu Croatia.

"Acum trei zile, procurorul-sef [al Tribunalului International pentru Crime de Razboi din Fosta Iugoslavie] si-a exprimat insatisfactia legata de supunerea Croatiei [fata de cerintele Tribunalului]. Ce s-a schimbat brusc? Un aranjament politic intr-o chestiune atat de serioasa ca extinderea, face rau unei Uniuni care are nevoie disperata de credibilitate fata de cetatenii sai," a spus Watson.

Turcia a cerut pentru prima data calitatea de membra in 1963. In 1999, UE a spus "da", iar decizia de incepere a negocierilor de aderare cu Ankara pe 3 octombrie 2005 a fost luata de catre Consiliul European din decembrie 2004.

Negocierile formale ar putea dura intre 10 si 15 ani, iar rezultatul nu este garantat. Dupa cum se stie, in tensiunile din ultimele zile Austria a cerut ca UE sa ofere Ankarei un parteneriat special in locul calitatii de membru cu drepturi depline.

"Exista foarte multe speculatii in privinta chestiunii finalului deschis," a spus primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan. "Toate negocierile au final deschis dar au un scop. Calitatea de membru cu drepturi depline este obiectivul acesteia. Atingerea scopului va depinde de succesul nostru".

Ministrul de externe turc, Abdullah Gul, a spus ca este o situatie "win-win" [in care toata lumea castiga] pentru toate partile implicate si a accentuat ca Turcia este "hotarata sa mearga inainte cu reformele". El a adaugat: "unele dintre ingrijorarile existente in opinia publica europeana se vor schimba, cred, in 10 ani."

"Orice stat [UE] poate intrerupe negocierile in orice moment, pentru diverse motive," a spus ministrul francez de externe, Philippe Douste-Blazy. "Rezultatul acestor negocieri nu este absolut deloc garantat," a spus el. "Daca nu este vorba de aderare, va fi o alta legatura puternica."

De-a lungul negocierilor de durata care urmeaza, problemele controversate ale istoriei moderne ale Turciei vor trebui dezbatute, inclusiv conflictul cipriot si problemele armene si kurde.

Intre timp, mii de turci au umplut strazile Ankarei in week-end-ul trecut, protestand impotriva proiectului aderarii la UE. Multimile au acuzat guvernul de crearea si tolerarea "unei atmosfere de ostilitate din exterior si una de tradare in interior".

"Presedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, a spus ca negocierile cu Turcia vor fi "lungi si dificile" si a adaugat ca "aderarea, la fel ca in cazul oricarei alte tari, nu este nici garantata nici automata". "Europa trebuie sa invete mai multe despre Turcia. Si Turcia trebuie sa castige inimile si mintile cetatenilor europeni. Ei sunt cei care, in final, vor decide in legatura cu aderarea Turciei."

Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a spus ca UE ar trebui sa-si rezolve criza reformei economice si institutionale inainte de aderarea Turciei. "Va trebui sa gasim metode si mijloace sa facem UE sa functioneze mai bine, cu mult inaintea aderarii Turciei."

Pe 9 noiembrie, Comisia urmeaza sa lanseze raportul anual asupra progresului Turciei, iar la jumatatea lui 2006 concluziile procesului de monitorizare vor marca inceperea negocierilor pe capitole "individuale". Cadrul de negociere stabileste 35 de capitole.

Alte articole despre integrarea europeana la EurActiv.ro

















61 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică