Lectia de identitate din Ucraina

Romania de langa noi

de Eduard Ovidiu Ohanesian     Romania Libera
Joi, 6 octombrie 2005, 0:00


"Pe malul drept al raului Prut, pe un deal incadrat de un pitoresc atragator, e asezata capitala Tinutului Suceava, Cernautii. Ca marime e al doilea oras al tarii (140.000 de locuitori), important prin industrie si comert" (Cernauti, 1930).

Animatie mare pe Golovna 14, la Consulatul Romaniei din Cernauti. "Sunt aproximativ 100 de solicitari de viza pe zi", ne spune Romeo Sandulescu, consul general al Romaniei la Cernauti. In biroul sau te simti ca la expozitie. Icoane, carti, picturi si obiecte de arta. Icoanele sunt realizate de copiii talentati ai bucovinenilor.

Casatorii, vizite la rude, burse de studii pentru copiii merituosi. Mihaela studiaza jurnalistica la Moscova. La intrarea in Ucraina, supracontrolul vamal i-a confiscat 500 de euro nedeclarati. "Legea ucraineana e dura in astfel de cazuri. Platesti amenda. Apoi, vei recupera o parte din bani", o informeaza Sandulescu. Un ceh de langa Timisoara a venit cu saru' mana.

Vrea viza pentru ucraineanca lui. Lucreaza de ani buni prin Cehia, la constructii. Ucraineanca, o tarancuta blonda cu ochi migdalati verzi-albastri, are un suras irezistibil. Nu stie o boaba romaneste. S-au casatorit la biserica. "Vreau sa o iau in Romania cu acte", spune "cehul". Consulul are o dilema.

I-au moldovenizat in pasapoarte

Statiunea Selionai Ozero (Lacul Sarat), o acumulare rezultata dintr-o veche exploatare de sare, se afla la circa 3 km de Biserica Alba. Langa ruinele fabricii de sare a rasarit o statiune. Localnicii ii spun "La mare". Drumul e prafuit si plin de gunoaie. Doua rusoaice mai in varsta se tarasc spre blocurile din marginea Slatinei. "Cum ajungem la Selionai Ozero?", intrebam noi.

Femeile ne arata calea. "Romanii astia... Si-au facut numai palate...", bodoganesc ele in spatele nostru. Nu se stie cu exactitate cati romani sunt in Ucraina. Recensamantul din 2001 a evidentiat o jumatate de milion, din care numai 150 de mii sunt romani in acte. Surse neoficiale vorbesc de peste un milion de romani raspanditi in Transcarpatia, sudul Basarabiei, Cernauti, Herson.

Regimul sovietic i-a moldovenizat in pasapoarte pe toti romanii din regiunea Odessa si din jurul Cernautiului: Mahala, Boian, Ostrita, Voloca, Molodia, Corovia, Ceahor, Valea Cosminului. Cei din Transcarpatia sunt masati in cateva sate de-a lungul Tisei. Apsa de Jos, Apsa de Mijloc, Biserica Alba, Slatina, Stramtura si Topcino constituie inima Maramuresului istoric.

Raioanele Teacev si Rahovo au 2,6% populatie romaneasca. In Tinutul Hertei si fostul judet Hotin sunt circa 182 de mii de romani.

Romanul si palatul

Oamenii se descurca cum pot. Mai o contrabanda cu tigari, mai o munca la negru pe la barosani. Cernauti, Moscova, Mama Rusia, Cehia, Romania, Polonia sunt destinatii preferate de bucovineni. Plecati la munca pe distante mari, barbatii traiesc prea putin in vilele pe care le ridica. Biserica Alba este un fel de Certeze mai de bun-gust.

Sovietizati si moldovenizati cu forta, bucovinenii au incercat sa-si afirme identitatea. Romanul si palatul. Fiecare om este mai gospodar decat vecinul sau. Vile cu unul sau cu mai multe etaje dotate cu tot confortul si multe flori. Mai putin gaze. Desi pe langa satele romanilor din Transcarpatia trece conducta de gaz. Mafia lemnului traieste bine pe seama oamenilor care nu au de ales.

Se incalzesc cu lemne. Din pacate, ca peste tot in lume, romanii sunt dezbinati. Numai in Transcarpatia sunt patru asociatii care-i "reprezinta". In zona Cernauti sunt 16. Gheorghe Opris, presedintele asociatiei "Gheorghe Cosbuc" din Slatina, spune ca seful cel mare, responsabil cu romanimea, este omul ucrainenilor. Si-a dat copiii la scoala ucraineana.

"La reuniunea romanilor de pretutindeni de la Mangalia a lipsit. Pe cine reprezinta el?", intreaba Opris. Presa in limba romana e inexistenta pe tarabe. Cateva fituici se distribuie prin abonament. Batranii citesc saptamanale primitive ca: "Maramuresenii", "Concordia", "Libertatea cuvantului", "Zorile Bucovinei". Pretul Ð negociabil.

Sectia romana de la Radio Ucraina International si o redactie din Televiziunea Ujgorod realizeaza cateva emisiuni in limba romana. Numai ei stiu cum supravietuiesc. Lipsa releului TVR de la Sighet ii vaduveste pe romani de emisiuni in limba materna. Releul de la Baia Mare a fost desfiintat. Programele de limba romana receptionate in apropierea granitei sunt de proasta calitate.

Manelele si sit-com-urile romanesti nu pot concura cu emisiunile de divertisment ucrainene sau rusesti. Limba romana se pierde. Se vede la copiii bucovineni veniti in Romania la studii. Cu tot anul pregatitor de la Complexul Crevedia, le este foarte greu sa se adapteze. Anul acesta nu a mai venit la studii nici un bursier roman din Ucraina. Ministerul Educatiei da din umeri. Asteapta semnarea protocolului romano-ucrainean.

"Biznizmeni" de ocazie

Se apropie alegerile locale. Primarul Cernautilor, un fel de Ontanu de-al lor, a desfundat trotuarele. Peste tot, muncitorii robotesc zi si noapte la noul tip de pavaj cu dale tip lego. Ca un facut, dupa prima ploaie, dalele se scufunda. Pe ultima suta de metri, zugravitul stradal e in toi. Casele vechi de pe bulevardul central Golovna capata fata noua pentru inca un mandat.

Bucovina este cel mai titrat hotel. Si cel mai cautat in sezon pentru fetele cu picioare lungi de 40 de dolari ora. Cladirea impodobita cu statui a Hotelului Nistru, actualul Dnister, ne aduce aminte ca pe aici au trecut habsburgii.

In centru, in apropiere de statuia poetului Taras Sevchenko, incepe strada Kobileanskaia. Pe aceasta "Cale a Victoriei" cernauteana nu circula automobile. E un spatiu de promenada. Indivizi imbracati in treninguri taie frunze la caini pe trotuare. "Salut, baieti! Merge treaba?", intrebam din mers. Cu zambete largi, baietii ne fac semne prietenoase.

"Biznizmeni" de ocazie, bucovinenii o duc bine la Cernauti. La ei gasesti tot ce-ti doreste inima. Chilipiruri, valuta, fetite. In mijlocul drumului s-a deschis o berarie. Mai jos, pe stanga, un american are afacerea lui. Internet Cafe Chicago. O impozanta catedrala ortodoxa de culoare roz domina Kobileanskaia. La fiecare sfarsit de saptamana, preotii ucraineni oficiaza nunti pe banda rulanta.

In asteptarea miresei, pe trotuar, o formatie de muzica usoara isi acordeaza instrumentele. Lumea se strange ca la circ.

"Rachila de Verdes, vaduva de amploaiat"

Strazile romanesti de odinioara poarta acum nume rusesti. Piata Unirii adaposteste acum statuia poetului ucrainean Taras Sevchenko. Strada Ruskaia este fosta strada Romana. Strada Alexandru cel Bun se numeste acum Oleksandro Dobrovo. Societatea Golgota a asezat anul trecut un panou comemorativ.

Aflam in limbile ucraineana si romana ca domnitorul a atestat Cernautiul pentru prima oara la 8 octombrie 1408, printr-un document oficial emis din cancelaria sa. Pe strada Septiskovo se afla Scoala generala nr. 29, cu predare in limba romana. Fostul Palat al Mitropoliei adaposteste Universitatea din Cernauti. O camaruta de doi pe doi reprezinta catedra de limba romana.

"Cea mai grandioasa si monumentala cladire din Romania intreaga" a fost cladita in stil mauro-bizantin in 1864 de catre arhitectul ceh Iosif Hlawka. Pe Golovna, un panou de marmura rosie comemoreaza eliberarea orasului de sub dominatia romanilor in 1919, la concurenta cu statuia marelui poet, traducator si eseist Paul Celan. O alta placa ne vorbeste in limba ucraineana despre Mihai Eminescu.

Clasicul literaturii romane si... moldovene. Statuia poetului care a invatat si a scris primele versuri la Cernauti are mai degraba un aer funerar. Chiar si asa, a fost acceptata cu greu de autoritati. Cimitirul central, un fel de Bellu bucovinean, adaposteste mormantul lui Aron Pumnul. Invadat de eroii sovietici si de nepasare, cimitirul se scufunda.

O data cu el, criptele unor vechi familii romanesti se prabusesc sau sunt inghitite de balarii. Timpul si nepasarea oamenilor au pus stapanire pe monumentele funerare ale familiei Sbierea, Olinescu sau a profesorului Dimitrie Onciul, fost presedinte al Academiei Romane, director general al Arhivelor Statului. "Aice odichneste roaba lui Dumnezeu Rachila de Verdes. Vaduva de amploaiat", sta scris pe unul din monumente.

Voloca, satul mireselor

La vreo 10 km de Cernauti, printre dealuri, palcuri de padure ramase din Codrii Cosminului ascund un sat de romani. Voloca este una dintre cele mai bogate zone din Ucraina. Vilele cu mai multe etaje si gospodariile satenilor, pe alocuri adevarate palate, sunt inconjurate de flori, pomi fructiferi si legume. Romanii din Ucraina s-au descurcat cum au putut mai bine.

Tiristi de cursa lunga inainte de '90, satenii au prins mestesugul lumanarilor de nunta si inmormantare. Ulterior, afacerea s-a extins. Mai tot omul are atelier de fabricat rochii de mireasa. Materialele aduse din strainatate se transforma in rochii vaporoase cu mare cautare prin lume. Din Arhanghelsk, la Vladivostok, in Spania, Italia si chiar in Romania, afacerea merge struna.

O duzina de carciumi se inghesuie in mijlocul satului. Barbatii, numai romani, sprijina mesele si injura cu foc UE si pe Iuscenko, banditul. Un peisaj rar romanca. La bucatarie, una, doua femei maxim. Si alea rusoaice. Un sofer mai gras cu ochii injectati de bautura scoate din buzunar un purcoi de bancnote verzi. Vreo cinci mii de dolari. S-au scumpit toate.

Recent benzina a trecut de 3 grivne jumate. Carnea la fel. Ucraina intoarce spatele Rusiei. Localnicii se asteapta la vize. "Bleat, huio znaiet! Rusul plateste. E beat doua saptamani, dar dupa aia se apuca serios de treaba. Decat o afacere de un milion de dolari cu romanul, mai bine una de 10 mii cu rusul", spune soferul indesand o bucata de branza in gura.

Nea Vasile comanda bautura si potol gretos. Sudoarea i se prelinge pe costumul slinos. Ochii bulbucati stau sa-i iasa din orbite. Cartofi si salate cu branza, carne cu sosuri grele, vodci si bere la halba. Bucuria romanului dupa o cursa grea de 15.000 km prin fosta URSS. S-a incins alcoolul in ei. Grasunul cu ochii injectati s-a pilit bine. Il face turnator pe Gica. Nea Vasile ii impaca.

Inca un gat de Miagkov. Vodca adevarata. Peste drum, cea mai mare biserica de lemn din Bucovina pare pustie. Mai incapatoare decat o catedrala, vegheaza de doua sute de ani. Sfantul Nicolae, al carui hram il poarta, a fost darnic cu romanii din Voloca. Pana acum.

















704 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri