Recentele alegeri parlamentare din Polonia pot fi definite drept cruciale. Infringerea umilitoare a Aliantei Stingii Democratice, partidul succesor postcomunist, este rezultatul unei frustrari generalizate in raport cu o coruptie endemica si cu un dispret nedisimulat pentru statul de drept.
Beneficiari imediati ai obscurelor aranjamente ale tranzitiei, nababi ei insisi ori parteneri ai nababilor, fostii nomeklaturisti grupati in jurul lui Kwasniewski, Cimosewicz, Leszek Miller au izbutit sa domine politica poloneza mai bine de jumatate din perioada scursa de la alegerile din iunie 1989.
Au abandonat extenuata ideologie leninista, descoperind voluptatea monopolista a inavutirii prin ocolirea legii. Speranta ca Solidaritatea va construi un partid politic capabil sa tina piept resurectiei comunistilor in vesminte noi s-a spulberat destul de repede. Dreapta poloneza a intirziat, la rindul ei, sa se constituie in partide cu ideologii coerente.
Pe de alta parte, reactiile de indignare morala in raport cu cinismul, chiar tupeul postcomunistilor, au dus in ultimii ani la intarirea celor doua partide de centru-dreapta victorioase in aceste alegeri.
Oricit de semnificative sint diferentele de filosofie economica intre ele, ambele partide, cel al lui Jan Maria Rokita, Platforma Civica, si partidul Lege si Justitie, condus de fratii gemeni Jaroslaw si Lech Kaczynski, isi afla radacinile in traditia sindicatului liber anticomunist Solidaritatea. Este vorba de victoria a ceea ce se numeste „echipa B" a Solidaritatii.
Ani de zile, fratii Kaczynski au criticat moderatia echipei A, deci a elitei istorice a Solidaritatii. Pentru ei, strategia lui Kuron, Mazowiecki, Geremek, Walesa, Michnik, Bujak nu a dus la atit de necesara decomunizare. De aici si insistenta lui Lech Kaczynski pe tema necesitatii unei revolutii morale.
Nu putini comentatori polonezi spun ca abia acum putem vorbi de o ruptura categorica in raport cu reziduurile toxice ale vechiului regim. Trebuie spus ca nu este vorba de un extremism politic ori economic. Dimpotriva, linia partidului Lege si Justitie promoveaza o politica de sustinere a sistemului de protectie sociala prin interventie guvernamentala.
Cum mentiona Jan Maria Rokita, liderul Platformei Civice, aceste alegeri marcheaza sfirsitul erei postcomuniste in acea tara. In acelasi sens, intr-un articol scris impreuna cu profesorul Peter Gross si aparut in numarul din aprilie 2005 al trimestrialului „Journal of Democracy", priveam alegerile din noiembrie-decembrie 2004 drept finalul postcomunismului in Romania.
Evident, este o formulare menita sa accentueze o frontiera simbolica. Elemente postcomuniste, inclusiv o psihologie impregnata de anxietate, resentimente greu avuabile si deziluzii, vor continua sa influenteze viata publica. Una dintre slabiciunile elitelor politice si intelectuale din tarile posttotalitare este ignorarea reciproca.
Prea putin stiu membrii clasei politice din Romania despre ce se intimpla in Ungaria, Polonia ori Bulgaria. Merita sa fie facute analize comparative intre ideologiile si practicile partidelor succesoare in aceste tari. Este, oricum, frapant sa observam concentrarea de capital economic in rindurile acestor politicieni care jura pe valorile egalitatii sociale.
Ca si in Romania, in cazul PSD, nomenklatura s-a transfigurat in elita capitalista, insa nu a renuntat la metehnele sale traditionale: clientelismul, oportunismul, combinatiile venale.
Implozia partidului ex-comunist s-a produs, inainte de toate, ca urmare a unei incredibile arogante. Va suna familiar tema? Obisnuiti sa nu raspunda in fata nimanui, fideli spiritului de „gasca", acesti fosti activisti comunisti polonezi s-au panicat in ultimul moment, ajungind sa recurga la penibila tehnica de a-i suna la telefon pe alegatori spre a-si cere scuze pentru „erorile" din trecut.
Ce se poate anticipa acum? Inainte de toate, electoratul polonez a spus adio ex-comunistilor. Acestia vor trebui sa se denomenklaturizeze (scuze pentru termenul folosit) daca vor sa revina in prim-planul vietii politice. Partidul lui Rokita va promova principiile liberale, in special in directia reducerii birocratiei.
Cunoscut pentru exprimarea sa transanta, Rokita i-a atacat, recent, pe „cretinii lenesi" din birocratie. Dupa marasmul moral al ultimilor ani, polonezii au votat in favoarea onestitatii, modernitatii veritabile si a eficientei.
