Polonezii merg din nou la urne, duminica, de data aceasta pentru desemnarea presedintelui, scrutin care are loc la doua saptamani dupa alegerile parlamentare. Cursa este foarte stransa intre cei doi candidati de centru-dreapta, fosti aliati, un al doilea tur de scrutin fiind previzibil.

Donald Tusk (48 de ani), un moderat apropiat cercurilor de afaceri, conduce de doua saptamani sondajele, fiind secondat de conservatorul cu un discurs agresiv Lech Kaczynski (56 de ani), care are aproximativ cinci procente mai putin, potrivit Institutului CBOS, citat de Reuters.

Tusk conduce, dar Kaczynski vine din urma. Este aproape sigur ca va avea loc un al doilea tur", a indicat Jacek Raciborski, sociolog la Universitatea din Varsovia. Aceasta stare de incertitudine are insa repercusiuni negative asupra pietelor financiare, care sunt extrem de sensibile la reformele care vor avea loc in Polonia proaspat integrata in UE si care depind de noua putere.

Seful statului polonez are, potrivit Constitutiei, prerogative importante. El este comandantul suprem al armatei, se poate pronunta asupra politicii externe a tarii, poate propune legi si are drept de veto asupra proiectelor legislative. Presedintele polonez numeste primul-ministru si, in unele cazuri, poate dizolva parlamentul.

Alegerile parlamentare de la 25 septembrie au marcat o reorientare a electoratului spre dreapta, in defavoarea fortelor de stanga. Platforma Civica, a lui Tusk, si Partidul Lege si Justitie, al lui Kaczynski, clasate in frunte, intentioneaza sa formeze o coalitie.

Relatiile cu Rusia

Donald Tusk, care se bucura de sprijinul actualului presedinte Aleksander Kwasniewski, este adeptul unei politici ferme, dar prietenoase, in privinta Rusiei, intr-o perioada in care relatiile dintre Varsovia si Moscova s-au racit simtitor.

In ultimul an, Polonia a avut o serie de dispute cu vecinii de la rasarit legate de un proiect privind o conducta de gaz care ar urma sa treaca pe sub Marea Baltica si agresarea unor diplomati polonezi, in august la Moscova. Tusk a declarat ca Polonia nu mai sufera de "un blestem geografic" din cauza amplasarii intre Rusia si Germania, dar a adaugat ca mai sunt multe de facut.

"Nu trebuie sa pretindem ca astazi si in viitorul apropiat nu vor mai exista chestiuni delicate, mai ales cand este vorba de vecinii nostri de la est", a spus Tusk, care considera ca este necesar un dialog "ferm, dar nu radical" cu Rusia.

In contrast, Kaczynski si partidul sau se pronunta pentru o atitudine mai dura in relatiile cu Rusia. Un alt "mar al discordiei" intre Polonia si Rusia este un episod dureros din timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, cand mii de polonezi au fost executati de politia politica rusa, in padurea Katyn, in 1940.

Parlamentul de la Varsovia a cerut, recent, Kremlinului, sa condamne oficial masacrul.

Ostilitatea dintre favoritii pentru presedintie, care cu doar doua saptamani in urma se intreceau in amabilitati, s-a acutizat in ultimele zile, iar partidele lui Tusk si Kaczynski au amanat planurile privind alianta. Partidul Lege si Justitie l-a atacat pe Tusk, spunand ca ii sprijina doar pe bogati.

In replica, Tusk avertizeaza ca Polonia risca sa fie izolata de restul lumii, daca presedintia ii va reveni lui Kaczynski.

In aceasta atmosfera de ostilitate, premierul propus de "Lege si Justitie", Kazimierz Marcinkiewicz, a anuntat ca va finaliza componenta executivului si strategia guvernului abia dupa rezultatul alegerilor prezidentiale.

Tusk are un atu important, sprijinul actualului presedinte, Aleksander Kwasniewski, care nu mai poate candida pentru un al treilea mandat.

Acesta a anuntat ca-l va sprijini in turul al doilea pe Tusk. Maine, Kwasniewski va vota cu candidatul de stanga Marek Borowski. Ceilalti zece candidati inscrisi nu au sanse sa recupereze handicapul semnificativ care ii desparte de primii doi.

Cursa prezidentiala s-a transformat intr-un show cu doi protagonisti, dupa retragerea lui Wlodzimierz Cimoszewicz, fost prim-ministru si unul dintre putinii politicieni de stanga care se mai bucura de increderea polonezilor.

NU prezentei in Irak

Aproximativ 150 de opozanti ai razboiului din Irak au manifestat, joi, la Varsovia, pentru a cere candidatilor la alegerile prezidentiale de duminica sa dea explicatii privind participarea poloneza la interventia militara din aceasta tara. "Toti candidatii cu sanse se pronunta in favoarea acestui razboi.

Vrem sa dea explicatii, sa-si indeparteze masca de oameni buni si amabili si sa admita ca sustin masacrarea oamenilor nevinovati", a declarat unul dintre protestatari. Varsovia are in prezent circa 1.500 de soldati in Irak.

Alegerile prezidentiale sunt ultima etapa a unui proces de indepartare totala a stangii poloneze de la putere.