Anxios, cameleonic, emotiv, asteapta solutii si sarcini de la sef, dar ii contesta autoritatea. Asa a fost conturat portretul angajatului roman de catre expertii in resurse umane cu sprijinul Gallup Romania.
Angajatul roman nu functioneaza la fel ca si cel vest-european sau ca „employee-ul" american. Este vorba despre diferente de „progamare mentala", data de cultura specifica unei natii. Acestea nu se pot schimba peste noapte.
Ca sa obtina maximum de performanta de la el, managerul ar trebui sa-i cunoasca „butoanele motivationale" specifice, cred specialistii in resurse umane. Un prim studiu despre „Employeescu", angajatul roman, a fost facut de Adina Luca, manager la Interact.
Cercetarea s-a bazat pe un chestionar la care au raspuns 1.047 de persoane. Datele au fost adunate din teren si interpretate intr-o prima faza de Gallup Organization Romania.
Angajatul roman invata rapid daca e motivat
„Angajatul roman are o mare abilitate cameleonica. Are capacitatea de a se schimba dintr-o data. E un punct foarte tare. Invata rapid, daca e motivat. Dupa ’89, o generatie intreaga de oameni care nu aveau habar despre economia de piata sau despre comunism au fost in stare sa schimbe tot.
Dintr-o data au inceput sa vorbeasca despre etica in afaceri, despre problema nepotismului, despre proiectii financiare", spune Adina Luca. Un alt punct forte al angajatului roman este capacitatea sa de a se atasa emotional de manager. „Moare linga tine, daca il cistigi", crede Adina Luca. Atitudinea romanului fata de lider se traduce in extreme: fie il aduleaza, fie il uraste.
Romanul are un complex al autoritatii. Asta il face sa dispretuiasca autoritatea, pe de o parte, si sa nu miste un deget fara directive de la sef, pe de alta parte. E mai degraba pasiv si evita sa „iasa in evidenta".
Mincatoria, un paradox romanesc
Cu toate ca isi doreste, in mod natural, sa lucreze in echipa, sa se inteleaga bine cu colegii, romanul se plinge des de mincatorie. Provine dintr-o societate colectivista si are nevoie de siguranta, nu de provocare.
Are o relatie de dependenta fata de firma la care lucreaza. Statistic vorbind, romanii isi schimba greu locul de munca. „In tarile cu individualism scazut, oamenii nu apreciaza varietatea la locul de munca sau aventura ca o motivatie in sine", se arata in studiu.
Marcat de anxietate si teama de esec
„Romanul e marcat de anxietate, de stres, de teama de esec. De aceea crede in autoritatea expertului. Are nevoie de reguli clare, dar nu le urmeaza mereu", mai spune Adina Luca. La locul de munca, anxietatea se traduce intr-o stare de agitatie fara folos si in ingrijorari nejustificate, o capacitate redusa de a face planuri pe termen lung.
Studiul arata ca „vorbaria" practicata de angajati este tot un indiciu al starii cronice de insecuritate. Specialistul, expertul, cel folosit atit de des in reclamele autohtone, obtine credit si vinde produsul tocmai pentru ca se adreseaza unui popor cu nivel crescut de anxietate. El „stie" si rezolva problemele.
Umanitatea, butonul magic
„Sa nu fii impulsiv, sa ai rabdare, sa il incurajezi, acesta ar fi butonul magic la care raspunde pozitiv angajatul. Ideea e sa-l lasi sa creasca, sa vina in fata", crede managerul Interact. In viziunea sa, aceasta e si sarcina cea mai dificila pentru managerul roman, pentru ca nivelul lui de anxietate e si mai mare decit cel al angajatului.
Pentru rezultate bune pe termen lung, specialistii in resurse umane cred ca managerul ar trebui sa invete sa renunte la modelul autoritar si sa-si incurajeze angajatii sa ia initiativa. „Descentralizarea" puterii, intarirea nivelului de incredere al echipei si comunicarea sint cele mai bune metode de a stimula angajatul.
