Teorema Teodorescu – Basescu (de T.R. Ungureanu)

de     Cotidianul
Luni, 10 octombrie 2005, 0:00


Avem un reformator! Doamnelor si domnilor, stimat electorat si defuncta opinie publica romaneasca, faceti cunostinta cu Aurel Teodorescu! Destul de putin remarcat, slujbas la stat, intr-o functie bunicica, dl Teodorescu, sau Aurica Razvratitul, cum i se va spune, curind, in cercurile stabilei noastre democratii, a facut o criza de nervi constitutionala si a declarat o naprasnica greva a foamei de corectitudine.

Aurel Teodorescu, Director al Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca, a venit la serviciu si a dat acolo ochii cu mafia care vamuieste candidatii la capsunarit spaniol. Dl Teodorescu, cetatean cu drept deplin la acces in justitie, sustine ca au trecut 18 luni de cind s-a adresat numitei puteri in stat, fara sa primeasca raspuns.

Infometindu-se, voluntar, la locul de munca, Aurel Teodorescu devine tocmai bun de analize. Razvratirea sa a pornit tirziu si nu e exclus ca ea sa fie rodul unor complicatii anterioare. Insa gestul are o importanta separata de trecutul personal si administrativ al grevistului de stat. In fond, Aurel Teodorescu s-a adresat natiunii.

El a constatat ca sistemul e mort, ostil sau contaminat si a hotarit sa sara, cu caz cu tot, direct in bratele publicului. Cu alte cuvinte, Aurel Teodorescu a organizat un referendum. Mic, incomplet, semipublicitar si vag isteric, dar referendum.

Fiindca tema e coruptia statului, sondajul Teodorescu n-are nevoie de lamuriri. Dupa cincisprezece ani de constructie oligarhica, popularitatea ii insoteste automat, in Romania, atit pe demagogii, cit si pe criticii autentici ai sistemului. Initiativa Teodorescu are pirtie. Ea va fi scurta. Curind, monstrul sugativ al administratiei va absorbi deranjul.

Deocamdata insa, cazul Teodorescu e o introducere excelenta in problemele de stat ale Romaniei.

Presedintele Basescu e un fel de Teodorescu. Si invers. Teorema Teodorescu-Basescu e o formula nefericita. Ea echivaleaza un slujbas de rangul doi cu seful statului si se sprijina, din pacate pentru publicul larg, pe slabiciune.

E vorba de slabiciunea istorica si prezenta a oricarei persoane vii care se asaza de-a curmezisul extraordinarei traditii de autopromovare a sistemelor pe care romanii le numesc, in lipsa de altceva, putere de stat.

Nu intimplarea a hotarit ca, de la Tepes la Cuza, mai toti sabotorii sistemului sa fie figuri atipice de haiduci extrapolitici, oameni ai violentei sau ai loviturii de stat, personaje istorice, incuiate intr-o legenda inaccesibila. Aceasta realitate stinjenitoare dicteaza, mai departe, dupa o regula care nu e tulburata cu nimic de presupusa modernizare europeana a tarii.

Presedintele Basescu are onoarea trista, dar intacta, de a incerca, din nou, acolo unde s-au strins si s-au stins nenumarate idei bune, declaratii mincinoase, eroi si anti-eroi. Cu atit mai rau ar fi ca acest cimitir al bunelor intentii nationale sa fie sporit de comentarii mioape si de formalisme inutile. Presedintele vrea, pur si simplu, sa simplifice. Atit.

Referendumul pentru care se bate Basescu nu e un semn de putere, ci, mai degraba, instrumentul impus de lipsa de instrumente.

Referendumul nu va cere romanilor sa aprobe schimbarea regimului de stat, ci doar sa intoarca regimul dat, in limitele largi ale ratiunii si bunului-simt. Caci sistemul parlamentar romanesc isi merita numele doar prin declaratia de intentie. Practica a facut din el o pensiune de privilegii cu doua camere si un generator de blocaje cu doua frine.

Referendumul propus de Basescu a fost intimpinat de doua obiectii. Mai intii, observatia obligatorie despre irelevanta pentru viata de zi cu zi a romanilor. Intr-adevar, dupa referendum, nu se va ieftini nimic.

Putem accepta, la nesfirsit, aceasta obiectie? Sau e cazul sa iesim, in sfirsit, din santajul care pune omul marunt sa blocheze schimbarile mari? A doua obiectie spune ca Presedintele vrea reforma institutiilor, dar acest subiect de consultare nu e prevazut in Legea referendumului. Exact! Reforma institutiilor nu e prevazuta nicaieri. In nici o lege.

La fel, dreptul de a trai intr-o tara egala cu declaratiile oficiale si nevoia de bine comun.



















34 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version