Liberalii au ramas ca la dentist (de Sorin Rosca Stanescu)

de Sorin Rosca Stanescu     Ziua
Marţi, 11 octombrie 2005, 0:00


Mai intai Traian Basescu si apoi Vasile Blaga, unul dintre cei mai importanti fruntasi ai Partidului Democrat, au facut o miscare de 180 de grade. Absolut surprinzatoare pentru opinia publica si naucitoare pentru liberali. Pur si simplu, seful statului, urmat aproape instantaneu de partidul prezidential, a renuntat la o componenta esentiala a Protocolului de guvernare.

Cea conform careia urma sa fie decapitati multi dintre presedintii consiliilor judetene, care aveau ghinionul de a fi membri PSD. Pur si simplu, fiindca Alianta DA, impreuna cu ceilalti doi parteneri de guvernare, UDMR si PC, decisesera, dupa o idee a lui Traian Basescu, sa utilizeze un truc. Si anume, sa schimbe legea care randuieste modul in care sunt alesi presedintii consiliilor judetene.

In asa fel incat cei din PSD sa-si piarda painea, iar locul lor, in materie de putere locala, sa fie luat de lideri judeteni ai Aliantei. Fara nici un avertisment prealabil, presedintele si PD au rupt de facto Protocolul Aliantei. Iar liberalii au ramas ca niste caraghiosi, intr-o pozitie de asteptare, incercand sa inteleaga ce se intampla. Si, de fapt, ce se intampla?

Chiar atunci cand a fost elaborat Protocolul de guvernare in prima sa varianta si, din nou, cand s-a semnat a doua intelegere, mi-am exprimat, in calitate de analist politic, parerea ca liderii Aliantei, incercand sa forteze nota si sa-i schimbe, printr-un truc juridic, pe presedintii consiliilor judetene care si-au castigat aceasta pozitie importanta in plan local atat prin voturile obtinute la

alegeri, cat si prin negocieri politice, conduse in mod abil si cu mare repeziciune, construiesc un plan pe cat de incorect, pe atat de utopic.

Incorect, fiindca pesedistii erau beneficiarii unor pozitii castigate prin lupta si nu puteau fi pusi la zid, pur si simplu fiindca oamenii politici din celelalte partide nu s-au priceput - ori s-au trezit prea tarziu - sa negocieze cu ceilalti lideri locali functiile de presedinti ai consiliilor judetene.

In fapt, desi PSD a obtinut un numar relativ egal de voturi cu cel al Aliantei DA, a reusit sa castige cu o treime mai multe posturi de presedinti de consilii judetene. Ceea ce Alianta castigase la vot, pierduse, din nepricepere, la masa negocierilor. In mod normal, esecul nu mai poate fi recuperat decat dupa patru ani. La urmatoarele alegeri. Asta-i viata, vorba lui Basescu.

Dar atunci cand cel ajuns presedinte a reusit sa forteze nota si sa determine trecerea in tabara Aliantei, de dragul unei guvernari fortate, a UDMR si PUR - devenit ulterior PC - s-a gandit ca ar putea face o miscare asemanatoare si in privinta presedintilor consiliilor judetene. E drept, retroactiva. Evident, solutia era imorala.

Nu e corect sa-i iei cuiva inapoi, fortand legea, un bun pe care l-a castigat printr-o combinatie inteligenta, intre voturi si negociere politica. Si, in acelasi timp, solutia era si utopica. Era evident ca liderii locali vor lupta din rasputeri pentru a mentine in aceiasi parametri raporturile de forte rezultate in urma alegerilor.

Si ca, din aceasta perspectiva, vor beneficia chiar si de sustinerea politicienilor Aliantei DA. Cum s-a si intamplat. La Constanta, atunci cand nu mai putin de noup presedinti de consilii judetene din arcul puterii s-au solidarizat cu opozitia. Ceea ce nu i-a impiedicat pe protagonistii schimbarii sa o tina mai departe, puia-gaia. Pana la ultimul weekend, cand Basescu si PD-ul s-au sucit.

Dar care e motivatia oficiala a acestei neobisnuite miscari, care contrazice principiul ca regulile nu pot fi schimbate in timpul jocului? Iar jocul dureaza patru ani. Pana la viitoarele alegeri. Asa ca, daca legea va fi schimbata, ea va avea efect abia in 2008. Corect.

Dar de ce nu a fost utilizat acest rationament de la bun inceput? Si de ce nu este el aplicat si in ceea ce-i priveste pe presedintii celor doua Camere? Pentru ca si acolo a contat numarul de mandate obtinute si majoritatea construita, de catre Vacaroiu si Nastase, in urma unor negocieri. Ma rog, vom vedea ce vor spune maine, poimaine protagonistii ultimei surprize politice.

Poate se vor suci si la Senat, si la Camera, facand praf si pulbere si cea de-a doua conditie prevazuta in Protocol.

Dar dincolo de declaratiile oficiale, ce ar mai putea fi? Poate dorinta lui Basescu si a partidului sau prezidential de a discredita PNL.

Sau faptul ca, rand pe rand, pe masura ce marile initiative prezidentiale - cum ar fi anticipatele ori sistemul unicameral - se soldeaza cu esecuri usturatoare, ce au drept consecinte si o scadere constanta de popularitate, protagonistii sunt siliti sa dea inapoi. Sa caute alte solutii, ceva mai constitutionale si mai pragmatice.

Sau poate Basescu si PD se gandesc sa pregateasca terenul pentru vreo noua coalitie. Cu PSD. Si atentie la urmatoarea capcana. Propunerea lui Basescu din ceasul al doisprezecelea, de constructie bugetara, poate pune Guvernul Tariceanu in mare dificultate. Intr-un fatal contratimp. Iar caderea bugetului ar da o lovitura mortala Executivului.



















59 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică