Editura Cartea Romaneasca se relanseaza

de     HotNews.ro
Marţi, 11 octombrie 2005, 0:00


Joi, 13 octombrie, ora 11.00, la sediul Uniunii Scriitorilor din Romania (Bucuresti, Calea Victoriei nr 115, sector 1), va avea loc prima conferinta de presa prilejuita de relansarea CARTII ROMANESTI in care Consiliul Director al editurii, format din Nicolae Manolescu, Mircea Mihaies si Silviu Lupescu, va prezenta noile titluri publicate, precum si proiectele CARTII ROMANESTI pentru aceasta toamna.

Nicolae Manolescu: „CARTEA ROMANEASCA va incerca sa-si onoreze si de aici inainte titulatura. Cu alte cuvinte, sa faca locul cuvenit cartii literare romanesti, indeosebi celei contemporane. Totodata, va incerca sa se adapteze epocii postcomuniste (si, de ce nu, economiei de piata) in care declinul tiparului pare unora ingrijorator.

Fiind vorba de concurenta, nu de dezinteres al publicului pentru carte, noua-veche editura va iesi pe piata, inca din acest sfirsit de an, nu doar cu volume si autori, ci si cu serii, colectii si alte initiative, cum ar fi un concurs de debut.

Un alt look, un alt continut: dincolo si de fidelitate, si de schimbare, Cartea Romaneasca va face o politica a valorii, urmarind sa impuna titluri si nume demne de viitoarele istorii ale literaturii."

Mircea Mihaies: „Vad programul noii CARTI ROMANESTI ca pe un pariu, si anume, unul pe cit de simplu, pe atit de complicat: sa incerce sa demonstreze ca o editura poate supravietui publicind in exclusivitate literatura romana contemporana. Este un program care suna, poate, a secolul al XIX-lea, cind mai exista sublima naivitate de a crede ca traductiunile nu fac o literatura."

Silviu Lupescu: „Catalogul de toamna al CARTII ROMANESTI cuprinde 16 titluri si este dedicat exclusiv literaturii nationale contemporane. Alte titluri sint deja in lucru, urmind sa apara in lunile de iarna – carti de Serban Foarta, Constantin Toiu, Vasile Popovici, Eugen Uricaru, Simona Popescu, Leo Butnaru, Ana Selejan s.a.

Speram ca atit concursul de debut al editurii, cit si cel initiat de Uniunea Scriitorilor sa ne ofere surprize. Pentru anul 2006, proiectul de buget al editurii a fost estimat la circa 800.000 RON (8 miliarde lei vechi) pentru un minim de 65 noi aparitii."

CARTEA ROMANEASCA, infiintata in 1919, este cel mai vechi brand de carte din Romania. Are doua directii editoriale: publicarea scriitorilor romani consacrati si promovarea tinerilor autori. In mai 2005, CARTEA ROMANEASCA a fost preluata in administrare de Editura Polirom.

Potrivit protocolului de colaborare incheiat cu Uniunea Scriitorilor din Romania, Polirom va asigura administrarea Editurii CARTEA ROMANEASCA, precum si resursele financiare necesare pentru desfasurarea intregii activitati editoriale a acesteia.

Se are, de asemenea, in vedere implementarea unui sistem de marketing performant, care sa asigure adaptarea activitatii Editurii CARTEA ROMANEASCA la conditiile concurentiale de piata de carte autohtona.

O grafica noua, o reabordare a prozei autohtone intr-o alta viziune, pornind de la principiul ca scriitorii romani ar trebui sa-si recistige locul in librarii, sa trezeasca interes, iar aparitia unui roman autohton sa nu se consume in anonimat.

Istoricul Editurii CARTEA ROMANEASCA

Dupa incheierea Primului Razboi Mondial, in Romania are loc un reviriment cultural de mare amploare in toate domeniile artistice. In spatiul editorial, modelul reprezentativ al acestui moment postbelic e ilustrat de editura CARTEA ROMANEASCA.

Aceasta ia nastere prin fuziunea unor case de editura si tipografii cu traditie in spatiul cultural romanesc: Tipografia lui C.I. Rasidescu (urmasa a vechii tipografii a lui C.A. Rosetti), Libraria & Editura „Ioanitiu si fiii" din 1858, „Libraria Scoalelor" din 1891 si Institutul „Minerva" din 1898.

Initiatorii editurii, rectorul Universitatii Bucuresti, Ion Athanasiu si profesorul universitar Ion Simionescu, si-au propus „crearea unui institut de editura cu scopul tiparirii unei biblioteci ieftine cu continut literar, dar mai ales stiintific pentru raspindirea culturii".

Prima colectie infiintata, „Cunostinte folositoare", continea patru serii tematice: Stiinta pentru toti (Descartes, cum era omul primitiv etc.), Sfaturi pentru gospodari, Din lumea larga (Zgirie – norii New York-ului) si Stiinta aplicata.

Colectia de traduceri a editurii a debutat cu Dante – Divina comedie – in talmacirea lui George Cosbuc.
Editura publica, in aceeasi masura, scriitori clasici si contemporani, „pentru adincirea culturii nationale". Alaturi de editiile de popularizare, comercializate la preturi, citeodata modice, se publicau editii de lux, de o calitate ireprosabila, premiate in tara si strainatate.

CARTEA ROMANEASCA avea un sistem propriu de informare bibliografica. Semestrial se publica un Catalog Editorial, iar lunar aparea Buletinul cartii romanesti.
Sub egida editurii, care isi pastra cu demnitate deviza si premisa: „Promovarea scrisului romanesc", aici au aparut, timp de peste un sfert de veac, zeci de volume semnate de cei mai prestigiosi autori ai literaturii dintre cele doua razboaie.

Editura putea fi astfel pe drept numita atelierul scriitorului roman, loc unde se face si dainuieste literatura romana.
Intr-o perioada de sovietizare violenta, de constituire a partidului unic, de epurari masive in universitati, perioada in care Monitorul Oficial publica liste ale cartilor interzise de Comisia de pe linga Ministerul Informatiilor, in care Scinteia recomanda titluri de „carti care trebuie citite si studiate" (generalissimul Stalin,

Lenin, Visinski, Loskin etc.), iar editura CARTEA RUSA „punea la indemina publicului studii documentate asupra realitatilor din URSS si operele complete ale salvatorilor si prietenilor de la Rasarit", in care „Armata Rosie ajuta la insamintari" si Romania libera anunta cu litere de-o schioapa, ca „a sosit griu sovietic in Capitala", editura CARTEA ROMANEASCA se pregateste sa capituleze.

In anul 1948 se inregistreaza actul de deces al acesteia, alaturi de nenumarate publicatii literare, declarate „fasciste si antisovietice".
In urma amplei reforme editoriale din 1969, in anul 1970 se reinfiinteaza editura CARTEA ROMANEASCA, ca editura a Uniunii Scriitorilor din Romania, sub conducerea si patronajul literar al marelui scriitor Marin Preda, care ia ramas director pina la prematura sa incetare din viata 1980 (nenumarate scenarii s-au nascut in legatura

cu moartea fulgeratoare a romancierului si cu misterioasa valiza cu manuscrise ramasa in biroul directorial de la sediul editurii din strada Nuferilor nr.41, azi General Berthelot).

Colectivul redactional al editurii reinfiintate a beneficiat de personalitati ale culturii ca: Alexandru Paleologu, Dumitru Tepeneag, Mircea Ciobanu, Florin Mugur, Sorin Marculescu, Gabriela Adamesteanu.

In anii ’80 s-a produs un fenomen surprinzator la editura: poeti ca Ion Bogdan Lefter, Bogdan Ghiu si Gheorghe Iova au fost la un moment dat contracandidati pentru functia de muncitor necalificat (incarcator-descarcator) -, nici unul n-a obtinut postul -, poetul Florin Iaru era gestionar la Depozitul de carte, iar regretatul prozator Mircea

Nedelciu era librar la Libraria editurii. Toti acestia erau absolventi magna cum laudae ai Facultatii de Litere – Universitatea Bucuresti.
Desi supravegheata de catre DIRECTIA GENERALA A PRESEI SI TIPARITURILOR DE PE LINGA CONSILIUL DE MINISTRI, care avea puterea sa decida: „lucrarea nu a primit Bun de Tipar", editura a reusit, nu de putine ori, sa invinga Cenzura si sa publice opere care au constituit reperele cele mai importante ale poeziei romanului si criticii romanesti.

Dupa disparitia lui Marin Preda, a urmat la conducerea editurii romancierul George Balaita si Magdalena Popescu-Bedrosian. Din anul 1996 si pina in anul 2005 directorul editurii a fost criticul literar Dan Cristea.

In cei treizeci si cinci de ani de existenta, CARTEA ROMANEASCA a publicat mari scriitori clasici si contemporani in milioane de exemplare: Eugen Simion, Nicolae Breban, Nicolae Manolescu, Mircea Dinescu, Stelian Tanase, Stefan Agopian, Mircea Cartarescu, Augustin Buzura, Mircea Horia Simionescu, Gabriel Liiceanu, Gabriela Adamesteanu, Gellu Naum, Marin Preda, Alexandru Paleologu, Constantin

Noica, E.M. Cioran, Mircea Eliade, I.D Sarbu, Stefan Augustin Doinas, Vasile Lovinescu, Laurentiu Ulici, Alexandru Vona, Nichita Stanescu .

In anii din urma, din varii motive, desi au fost lansate noi colectii (SYRACUSA, TEATRU, CRITICA-ESEU, HYPERION-serie noua, ISTORIE-DOCUMENT, MICROMEGAS), vinzarile de carte au scazut drastic, periclitind astfel situatia financiara a editurii. S-a recurs la publicarea de volume in regia autorilor. Nici aceasta solutie nu a dus la redresarea financiara.

Aflata pe panta vertiginoasa a falimentului – implicit a disparitiei din peisajul editorial romanesc -, singura sansa de supravietuire a fost preluarea editurii de catre o alta editura, mai puternica – datorita unui program editorial coerent, un management eficient demonstrate in 10 ani de activitate.

La 1 iunie 2005, editura CARTEA ROMANEASCA a inceput sa beneficieze de sprijinul logistic, managerial si financiar al Editurii Polirom. Totodata politica ei editoriala este asigurata de catre un Consiliu Director format din Nicolae Manolescu, Mircea Mihaies si Silviu Lupescu.

Editura are doua directii de dezvoltare: publicarea scriitorilor romani consacrati si promovarea tinerilor autori.

Renascut din propria-i cenusa, Grifonul – sigla editurii CARTEA ROMANEASCA - simbol al fortei, vigilentei, dar si obstacol ce trebuie invins pentru a ajunge la comoara – isi reia zborul catre noi capitole ale istoriei literaturii romane.

Carti editate pina in prezent

PROZA
• Andrei Oisteanu, Cutia cu batrini (pentru detalii, accesati: http://www.cartearomaneasca.ro/colectii/proza/cutia_cu_batrini.html)
• Cristian Teodorescu, „Tainele inimei" (pentru detalii, accesati: http://www.cartearomaneasca.ro/colectii/proza/tainele_inimei.html)
• Florina Ilis, Cruciada copiilor (pentru detalii, accesati: http://www.cartearomaneasca.ro/colectii/proza/cruciada_copiilor.html)
• Florin Toma, Mostenirea familiei Bildungsroman (pentru detalii, accesati: http://www.cartearomaneasca.ro/colectii/proza/mostenirea_familiei_bildungsroman.html)
• Liliana Corobca, Un an in Paradis (pentru detalii, accesati: http://www.cartearomaneasca.ro/colectii/proza/un_an_in_paradis.html)
• Costel Babos, As crede in Dumnezeu (pentru detalii, accesati: http://www.cartearomaneasca.ro/colectii/proza/as_crede.html)

POEZIE
• Emil Brumaru, Submarinul erotic (pentru detalii, accesati: poezie/submarinul_erotic.html)
• Razvan Tupa, corpuri romanesti (pentru detalii, accesati: http://www.cartearomaneasca.ro/colectii/poezie/corpuri_romanesti.html)
• Claudiu Komartin, Circul domestic (pentru detalii, accesati: http://www.cartearomaneasca.ro/colectii/poezie/circul_domestic.html)
• Elena Vladarenu, europa. zece cintece funerare (pentru detalii, accesati: http://www.cartearomaneasca.ro/colectii/poezie/europa_zece_cintece_funerare.html)
• Dan Sociu, Cintece eXcesive (pentru detalii, accesati: http://www.cartearomaneasca.ro/colectii/poezie/cintece_excesive.html)

In pregatire:
ESEU, CRITICA LITERARA
• Alexandru Paleologu, Bunul-simt ca paradox – in memoriam
• Alexandru George, Marele Alpha
• Mircea Mihaies, De veghe in oglinda



















283 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă