Potcoava renegatilor

de     Jurnalul National
Miercuri, 12 octombrie 2005, 0:00


Craiova. Puscarie in puscarie. Cea mare, in forma de potcoava, are in inima una mai mica, tot o potcoava. Rezervata periculosilor. La Craiova dospesc 1.800 de detinuti. De sufletul lor au grija un preot si doi psihologi. Care cauta sa le dea alinare atat vietasilor, cat si celor condamnati pentru ca si-au parasit nevestele si copiii.

Un condamnat pe viata pentru triplu omor ne-a intrebat odata ce parere avem despre cei condamnati la o astfel de pedeapsa. Am avut deodata un blocaj. N-am stiut ce sa-i raspundem. Ne-a expediat brutal.

Penitenciarul de Maxima Siguranta din Craiova adaposteste cei mai multi condamnati pe viata din Romania. Dintre cei 1.797 de detinuti, 35 sunt vietasi. In mijlocul inchisorii este un corp in forma de potcoava, iar acesta se afla in interiorul altuia, tot de detinuti. Aceasta constructie este inchisa de cladirile administrative, senzatia fiind de inchisoare in inchisoare.

Fabrica de incaltaminte din incinta penitenciarului produce pentru Ministerul Justitiei, dar si pantofi pentru export. Mai exista si cursuri de calificare in meseria de frizer. In timp ce unii abia deprind tinutul foarfecei si a pieptenului in mana, altii, mai avansati au ajuns la nivelul de hair-stylist.

Au obtinut acordul unui coleg de camera pentru a putea face experimente pe freza lui si invatau sa faca suvite. Cei aproape 1.800 de detinuti sunt consiliati de doi psihologi si un preot, ajutati de noua educatori.

CAMERA 19. Un detinut care a facut puscarie si in Grecia spune ca este diferenta mare intre puscariile din cele doua tari, pentru ca acolo sunt mult mai civilizati, atat gardienii, cat si detinutii: "E curatenie si de la sapte dimineata la sapte seara stai cu usile deschise. Indiferent de pedeapsa, stateam toti in aceeasi curte.

M-au prins grecii, ca eram dat prin Interpol si am stat acolo cinci luni. Aici am inteles ca nu mi le iau in considerare. Nu mai stiu ce sa fac". Ii tine isonul un altul care a "vizitat" o inchisoare din Budapesta: "Nu se temeau ca evadam. Ne dadeau si toale. Eu eram din Romania si n-avea cine sa vina la mine. Imi schimbau toalele din saptamana in saptamana".

Camera 19 este supraaglomerata, la fel ca celelalte celule din Sectia a III-a. Detinutii mai dorm cate doi, trei intr-un pat, in functie de afinitati. Sunt nemultumiti din cauza saltelelor pline de paduchi, dar si de ratia de paine, care e prea mica, o jumatate de paine la doua zile. Printre ei, C. Buzura, un suedez de origine romana.

A fost condamnat pentru contrabanda cu produse petroliere la Orsova. Fapta, spune el, s-a petrecut in 1993 si a fost cautat prin Interpol, pentru ca s-ar fi sustras executarii pedepsei. A fost prins in Germania si, dupa sapte luni de puscarie acolo, a fost trimis in tara. "Sunt cetatean suedez, dar m-au condamnat tot timpul ca cetatean roman.

M-au adus extradat din Germania si aveam dreptul sa mi se redeschida dosarul, fiind judecat in lipsa. Am luat prima data sapte ani, apoi patru. Chiar anchetatorii spun ca nu eu am facut contrabanda, ci angajatii de pe nava, iar eu sunt autorul moral. N-am stat in viata mea in fata unui judecator si am fost judecat de trei instante. M-au trimis din Germania in baza legii ca am drept la recurs.

Nemtii au zis ca nu se baga peste si, daca li se garanteaza ca imi pun pe rol dosarul, ma trimit in Romania. Am venit si uite ca nu mi-au acceptat dosarul", se lamenteaza Buzura. El este hotarat sa anunte Ambasada si Consulatul Suediei. N-a facut asta pana acum pentru ca a sperat in redeschiderea dosarului. Raspunsul negativ ii venise in urma cu trei zile.

Chiciu a fost condamnat pentru complicitate la furt: "Eu nu stiu carte si din martor am devenit complice. In ancheta putea sa-mi bage si crima si nu stiam. Si totul pentru o punga de cafea si doua parfumuri. Pentru autorul faptei nu a existat prejudiciu, iar eu complice am avut. Nu stiu cum se poate asta!".

DETENTIE. Penitenciarul Craiova "gazduieste" aproape 1.800 de detinuti

TIMP LIBER. Cele doua curti interioare de plimbare pentru cei aproape 500 de detinuti sunt mult mai mici decat un teren de baschet si lasa impresia de gradina zoologica. Detinutii carora le-a venit randul la plimbare in curte stau adunati, pentru ca spatiul nu este suficient pentru cei care vor sa joace fotbal, sau tenis cu piciorul.

Ferestrele camerelor dau spre curtea interioara si ici, colo mai poti vedea un salam, ("salamoasa", cum ii mai zic ei) agatat la uscat sau o bucata de slanina.

"Ia vino care ai raie, ba! Ia uite-l, ma! Arata, ma!", striga unul. "Ce sa arat?", da replica cel apelat. "Arata ce ai pe tine!", insista primul. "Sunt paduchi, ne mananca... e teroare. Dormim peste 80 in 48 de paturi", adauga alt detinut, in timp ce ridica tricoul celui cu raie. "La munca de ce nu ne scoate? Decat sa stam aici, sa suferim de paduchi. E scabie.

Eu n-am avut, dar am dormit langa el si am luat si eu", spune un altul, aratand spre detinutul cu tricoul ridicat. Altii sunt nemultumiti in ceea ce priveste mancarea pe care o primesc: "Decat la ora 12:00 poti sa mananci. Dimineata si seara nu se poate, sunt numai oase. Tocmai poimaine, cand e fasole mancam, ca e buna". "O data la saptamana ne da apa calda. Telefonul e tot timpul faramat.

Cand intra-n camera, comisia zice: ba, e bine in camera. Da’ nu ne numara sa vada. Sa faca apelul sa vada", intervine un altul mai in varsta. "La masa astazi ne pusera servetele. Pana acum numai cu servetele am mancat. Trimisara vorba cand erati in poarta", adauga el. Langa acesta, unul tanar continua: "Cica, ca de ce furi? De ce sa nu furi? Daca vrei sa te duci la munca, tre’ sa dai spaga.

Daca n-ai sa bagi in gura si ti se inchid usile? Cica, vii aici pentru reabilitare. E mai rau pentru unul care n-a mai fost inainte in puscarie. Intri sanatos, iesi nebun! Ajunge si familia sa fure, ca sa te tina aici. Nu producem nimic aici, ne tin pe camera, ca ursii", incheie tanarul detinut.

CASATORIE IN ASTEPTARE

MIUTA. Viitorul ginerica isi varsa naduful intr-o partida de fotbal cu colegii de celula

Detinutii, dar mai ales gardienii din Penitenciarul din Craiova erau la curent cu un eveniment care nu putea trece neobservat: incheierea unei casatorii in incinta inchisorii.

Evenimentul a fost amanat de cateva ori, din cauza faptului ca reprezentantul Primariei Craiova care trebuia sa oficieze cununia nu si-a facut aparitia. Apoi, o ruda din familia viitoarei mirese a decedat si totul s-a amanat din nou. Ionel Bican, viitorul ginerica, nu si-a pierdut speranta de a-si vedea femeia in fata ofiterului de stare civila.

Ginerica are o condamnare de zece ani, pentru tentativa de omor, si doreste sa reglementeze situatia copiilor: "Actele sunt necesare, mai ales la scoala. Unul e trecut pe numele meu, celalalt pe al concubinei si s-au plans copiii la vizita ca de ce au nume diferite. Pe mine nu ma macina ca nu pot sa-mi ajut copiii?".

Este hotarat ca atunci cand va iesi sa-si caute de munca si, in cazul in care nu gaseste, sa plece in strainatate.

"Am inteles ca este o organizatie care ne integreaza si prin ei sa ma integrez. Eu sunt lacatus-mecanic si daca nu-mi gasesc aici, ma duc in partea ailalta. Mai muncim si la negru, mai punem si mana, cum se spune", adauga ginerele in asteptare.


DATORIILE SE PLATESC

SCHIMB DE TURA LA VIZITA. Intorsi de la vorbitor, unii detinuti si-au primit "portia" pe o saptamana

La clubul inchisorii exerseaza cate doua ore, zilnic, cinci detinuti. Ei alcatuiesc formatia Condor a penitenciarului: Gigel Gulus, tobe; Daniel, claviatura; Doru de la Urzicuta, acordeon; Dumitru Manis, saxofon, si Ionel Fieraru, zis "Oanta", voce. Formatia se "antreneaza" in special pentru spectacolele care au loc in penitenciar, de obicei cu ocazia sarbatorilor religioase.

"Cel mai mult se canta maneaua, dar aici avem o micuta bariera. De ce? Sa nu ne amendeze CNA-ul", zice Daniel. "Maneaua s-a corcit si domnu’ maior nu e de acord", spune Doru de la Urzicuta. Ultimul venit in formatie este Ionel Fieraru, solistul formatiei. A fost consilier al Partidei Rromilor la Slatina.

Este de doua luni in penitenciar si are de executat o condamnare pentru abandon de familie. "Cu prima sotie nu m-am putut intelege si decat sa ajung la crima, mai bine am pus punct, mi-am luat hamu’ si prastia si am plecat pe drumul vietii. Am cautat sa muncesc, am cantat, am facut maturi, dar, daca nu am avut autorizatie, nu am putut rezista. M-a dat fosta sotie in judecata.

Am intarziat intr-adevar, n-am platit doua luni. Asta-i legea statului, dar legea a fost facuta cand aveai de lucru, primeai avans si lichidare. N-au prevazut o toleranta mai mare, pentru ca in timp poate aparea imposibilitatea de plata. A doua oara nu m-am acoperit de documente si m-am oprit din drumul vietii.

Ce a facut cu mine acum justitia ca mi-am pierdut locul de munca? Aveam cateva nunti, unde am fost angajat, dar de aici nu pot sa-i platesc." Ion Dumitru se afla pentru prima oara la inchisoare si are de executat un an, tot pentru abandon de familie.

A inceput sa nu se mai inteleaga cu sotia, iar dupa ce a prins-o ca l-a inselat a plecat de acasa si s-a angajat la o firma de constructii din Craiova. A trecut greu peste perioada detentiei, dar este convins ca atunci cand va iesi oamenii il vor arata cu degetul pentru ca a fost la puscarie.

"Nu i-a convenit sotiei cat aveam sa platesc pensia alimentara pentru cei doi copii si m-a dat in judecata pentru marirea pensiei. Am acceptat. Intr-o perioada i-am platit fara chitanta, pentru ca ne intelegeam, ca sa aflu acum ca nu i-am platit acei bani. Dupa ce a aflat ca am bagat divortul, s-a hotarat sa mearga mai departe cu procesul de abandon. Asa am ajuns aici", spune Ion.

La Penitenciarul Craiova sunt 19 detinuti care au condamnare pentru abandon de familie.

Comisia de liberare conditionata

LIBERARE. 14 detinuti care au intrat saptamana trecuta la comisie vor fi eliberati

In fiecare joi se intruneste comisia de liberare conditionata. Cazurile propuse pentru liberare sunt discutate inainte, dar este obligatorie prezenta unui procuror de la Parchetul de pe langa Tribunalul Dolj, care trebuie sa mearga la comisiile de liberare din Penitenciarul pentru minori si tineri Craiova, Penitenciarul Pelendava si Penitenciarul de Maxima Siguranta Craiova.

Din comisie mai facea parte directorul penitenciarului si adjunctul acestuia, preotul unitatii, psihologul si inca doi membri. Au fost propusi 14 detinuti pentru liberare conditionata. N-a existat nici un caz de respingere, desi unul dintre ei nu avusese o atitudine buna pe parcursul detentiei.

Propunerea comisiei de liberare conditionata se trimite instantei, care trebuie sa decida daca mentine decizia comisiei sau o respinge. In general, propunerile comisiei sunt insusite de catre judecator, desi au mai existat cazuri in care un detinut propus pentru liberare de catre comisie a fost amanat de catre judecator.

In cazul in care comisia considera ca detinutul este propozabil pentru liberare, dar pe parcursul executarii pedepsei a creat probleme, acesta poate fi amanat. In acest caz, detinutul poate face plangere la instanta impotriva hotararii comisiei.

"Ti-a venit sorocul! Sa nu te mai intorci!"

Cei 14 detinuti de la Craiova care intrasera in comisie au fost inchisi: sase luni pentru vatamare corporala grava; patru ani pentru ultraj; doi ani si trei luni pentru infractiuni la regimul circulatiei rutiere; patru ani pentru furt calificat; trei ani pentru furt calificat; cinci ani si trei luni pentru viol; trei ani si sase luni pentru ultraj; sase ani si sase luni pentru talharie; doi ani

pentru infractiune la regimul circulatiei; un an si zece luni pentru furt calificat; patru ani pentru furt; trei luni pentru vatamare corporala; un an pentru furt calificat; patru ani pentru furt calificat.

Dosarele cu propunerile de liberare conditionata trec din mana-n mana, incepand cu directorul penitenciarului, si fiecare membru isi pune semnatura, cu exceptia preotului, care are rol consultativ. Apoi, se comunica detinutilor hotararea comisiei. Fiecare dintre ei semneaza procesul–verbal al comisiei, dupa care i se comunica daca a fost propus sau amanat.

Directorul adjunct comunica detinutilor decizia: "... ti-a venit sorocul la comisia de liberare conditionata. Avand in vedere comportamentul tau bun, pe timpul detentiei, comisia a propus liberarea conditionata a ta. Ramane sa accepte si instanta propunerea noastra. Iti recomand, pe viitor, sa nu mai vii pe la noi, pe aici, ca nu-i nici o smecherie. Bine. Liber!".

de Andreea Tudorica, Adrian Mogos



















193 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version