Opt lipitori la banii Sanatatii

de Simona Popa     Cotidianul
Joi, 13 octombrie 2005, 0:00


Opt firme de medicamente s-au lipit la bugetul Sanatatii in guvernarea trecuta, printr-o metoda ingenioasa: au incheiat protocoalele cu Casa de Asigurari, prin care, sub aparenta unor acte umanitare, si-au crescut artificial vinzarile. Casa era apoi fortata sa deconteze aceste cresteri.

Schema a supravietuit alternantei la guvernare. Opt companii s-au aratat dispuse sa renunte la un mic procent din adaosul comercial la unele medicamente compensate, astfel incit bolnavii sa aiba de platit mai putin. Intens mediatizate, protocoalele in acest sens incheiate cu CNAS orienteaza clientii spre aceste medicamente, in detrimentul altora.

Vinzarile cresc exponential, dar grosul notei de plata il achita CNAS, care are de compensat mai bine de jumatate din pretul medicamentelor incluse in aceste programe. Cum bugetul CNAS este relativ constant, decontarile cu dedicatie lasa bani mai putini pentru alte afectiuni. Este una dintre metodele prin care banii Sanatatii se scurg din sistem.

Actuala conducere a CNAS a facut socotelile si a aflat ca a platit, in medie, de patru ori mai mult decit inainte de inventarea schemei. Consilierul prezidential Theodor Stolojan a declarat ieri ca asigurarile de sanatate ar trebui administrate in regim privat.

Un rezultat surprinzator au obtinut sefii Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), dupa ce au finalizat o evaluare a tuturor protocoalelor incheiate cu firmele de medicamente. Prin aceste intelegeri, firmele s-au oferit sa sustina un anume procent din pretul anumitor medicamente de pe lista compensatelor, in scop umanitar.

Numai ca efectele economice ale contractelor au fost neasteptate pentru CNAS. Dupa ce a comparat decontarile din anul 2003 cu cele din 2004 pentru medicamentele care au facut obiectul protocoalelor, Casa de Asigurari a ajuns la concluzia ca toate intelegerile au costat-o sume de aproape patru ori mai mari de la un an la altul.

Mai precis, daca in 2003, cind, in a doua jumatate a anului, au inceput sa se semneze protocoalele, CNAS a decontat 198,4 miliarde de lei vechi pentru aceste medicamente, in anul 2004, deconturile au ajuns la 712,3 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, protocoalele cu scop umanitar au fortat Casa sa cheltuie din bugetul asigurarilor sociale sume nebanuite.

Cresteri de citeva sute de ori

Evaluarea comandata de presedintele CNAS, Cristian Vladescu, a aratat ca, dintre cele 11 protocoale incheiate cu opt firme, citeva au dus la adevarate boom-uri de vinzari.

Astfel, dupa semnarea, in iunie 2003, a protocolului de „sustinere" a medicamentelor Seretide si Seroxat, CNAS a decontat, un an mai tirziu, catre GlaxoSmithKline, peste 200 de miliarde de lei (pentru Seretide), respectiv peste 52 de miliarde (pentru Seroxat), cresterile fiind de 332 la suta, respectiv de 211 la suta fata de anul anterior.

Un alt protocol eficient pentru firmele care l-au promovat a fost programul „Inimi pentru inimi", foarte mediatizat si sustinut si de institutii guvernamentale, precum Ministerul Sanatatii si CNAS.

Semnat la sfirsitul lunii noiembrie 2003, programul „Inimi pentru inimi" angaja firmele Novartis si pe partenerii Farmexim si Mediplus sa suporte 30 la suta din preturile a trei medicamente pentru cardiaci, Cibacen, Lescol si Diovan, iar CNAS sa compenseze, mai departe, 50, respectiv 65 la suta din pretul acestora.

Dupa un an de functionare, vinzarile celor trei medicamente, pe spinarea Casei, au crescut cu 4.400 la suta (Cibacen), cu 1.831 la suta (Lescol), respectiv cu 456 la suta (Diovan).

Alte firme care si-au crescut vinzarile prin protocoale sint Menarini (cu 111 la suta si 202 la suta pentru medicamentele Leridip si Nebilet), Pfizer (cu 78 la suta pentru Norvasc) si Wyeth Whitehall Export Gmbh (cu 87.7452 la suta pentru Enbrel).

Firmele ar trebui selectate

Toate protocoalele au fost mentinute secrete de fostul presedinte al CNAS, Cristian Celea. Nici unul dintre protocoale nu prevedea limitari la vinzarea de medicamente. Ele au fost publicate pe site abia de catre noul sef, Cristian Vladescu.

Acesta a spus ca evaluarea si Consiliul Concurentei il obliga sa schimbe, printr-un ordin, conditiile de incheiere a protocoalelor, ca sa se ofere sanse si conditii egale tuturor firmelor de pe piata care vor sa semneze astfel de intelegeri. •

Stolojan: „Banii Sanatatii, in miini private"

Gestionarea banilor din sistemul de sanatate ar trebui incredintata societatilor private de asigurari, iar rolul statului in sistemul de asigurari ar trebui limitat la categoriile defavorizate, este de parere consilierul prezidential Theodor Stolojan. „Serviciile medicale curente ar trebui asigurate in regim privat, intrucit actualul model este falimentar.

Cred ca trebuie sa incredintam gestionarea banilor din sistemul de sanatate societatilor private de asigurari, nu unor institutii publice care isi fac acum sedii in fiecare judet.

Firmele private vor supraveghea managementul spitalelor mult mai eficient decit o poate face statul", a declarat ieri consilierul prezidential Theodor Stolojan, la seminarul „Cine ia locul statului in asigurari de sanatate si pensii". Stolojan propune, astfel, un model apropiat de cel american, mult mai liberal decit cel din Uniuniunea Europeana.

Populatia ar plati o contributie obligatorie catre sistemele private de asigurari de sanatate si ar avea posibilitatea sa incheie si polite suplimentare, tot in sistem privat, care ar acoperi pachete mai complexe de servicii.

















97 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi