Noua batalie pentru libertatea presei (de fapt, a ziaristilor) se va da pentru reglementarea stricta a proprietatii de media.

Recent lansatul studiu „Television across Europe" (vezi www.eumap.org) ridica, din nou, problema proprietatii in media. Proprietari obscuri, companii inregistrate in „insule", concentrarea posturilor TV si de radio in tot mai putine miini, de obicei ale unor persoane dubioase sau implicate politic, toate acestea reprezinta acum cea mai mare provocare pentru libertatea presei.

In ultimul an, am facut unele progrese importante in ce priveste libertatea de expresie, determinate de schimbarea politica (disparitia monopolului de putere al PSD), de presiunile europene, de vehementa organizatiilor civice si chiar de o mai buna organizare a breslei.

Dezbaterile din ultima vreme privind o limpezire a relatiilor dintre ziaristi si patroni pot duce la progrese viitoare si este bine ca se implica Clubul Roman de Presa in acest gen de probleme.

Deocamdata insa, in prea multe organisme de media, proprietatea ramine fie o nebuloasa, fie, atunci cind stim cui apartine, o realitate dubioasa care macina increderea in presa si increderea jurnalistilor intre ei.

Legea audiovizualului pune limite impotriva acapararii pietei si, in ultimii doi ani, CNA i-a obligat pe detinatorii de licenta sa isi faca public actionariatul. Initiativa a avut succes pe jumatate, in parte pentru ca CNA nu poate merge foarte departe pe actuala lege, in parte pentru ca a evitat sa isi ridice patronatele in cap.

Raportul de care spuneam aduce insa date noi, merge pe firul proprietatii in multe cazuri si dezvaluie increngaturi de firme create cu singurul scop de a ascunde cine sint proprietarii. Cazul Prima TV-Cristian Burci (cel mai probabil si Miron Mitrea) e cel mai spectaculos. Nu e spatiu aici pentru amanuntele suculente, las cititorul sa le afle din raport.

Avem nevoie de vointa politica pentru a transparentiza si a preveni concentrarea proprietatii si in presa scrisa, ca si abuzul de proprietate incrucisata (TV, radio, ziare, edituri), care e o moda, in ultimii ani. In acest domeniu nu avem nici un fel de reglementare, desi problema e grava.

De altfel, raportul propune Uniunii Europene introducerea unei legislatii speciale la nivel comunitar, si, foarte probabil, vom avea asa ceva in anii urmatori. Deja douasprezece state membre au legi nationale impotriva proprietatii incrucisate.

Insa cine va avea curaj sa-i supere pe mogulii media in beneficiul interesului public? Unii politicieni de la putere regreta acum ca au dat o lege foarte buna pentru publicitatea de stat (fiind miriiti in privat de patroni de presa care gindesc cam ca minerii lui Cozma: nu e principial sa existe subventii, dar nu ni le puteti taia asa, dintr-odata!).

Presedintele Basescu a facut o publicitate nesperata acestui raport, citind din el marti seara, la TVR. Sper sa nu fie un nou prilej pentru clasa politica sa se coalizeze impotriva sa.•