Inca de la instalarea sa in functie, simultan cu anuntarea intentiei ca dupa sase luni sa faca schimbari majore in conducerea serviciilor secrete, Traian Basescu a relansat si proiectul crearii unei comunitati a respectivelor servicii. Primul care incercase acest lucru a fost Ioan Talpes, consilierul pentru securitate al fostului presedinte Ion Iliescu.

Si, pana la un anumit punct, in ciuda reactiei negative a societatii civile, a si reusit. Traian Basescu, dupa noua luni, si-a nuantat in mod semnificativ intentiile. Nu o comunitate propriu-zisa a serviciilor secrete ar fi necesara, ci mai degraba o structura apta sa proceseze multiplele informatii puse la dispozitia presedintelui.

Este sau nu motivata aceasta solicitare? Are sau nu sorti de izbanda? Nu cumva Basescu va suferi un nou esec?

Nu este un secret pentru nimeni ca Romania dispune de un numar ridicat de servicii inteligente, cele mai proeminente fiind SRI, SIE si DGIA. Toate ii pun la dispozitie sefului statului - el fiind principalul, dar nu singurul beneficiar - volume impresionante de informatii de interes national.

Nu am absolut nici un motiv sa nu il cred pe Basescu atunci cand afirma ca fie si numai simpla lectura zilnica a acestor note sintetice ocupa un volum impresionant de timp din programul sefului statului.

In plus, cum se intampla de obicei - iar Romania nu este o exceptie, ci dimpotriva - multe informatii venite de la servicii diferite se bat cap in cap, altele constituie pur si simplu un balast si, in fine, exista si informatii complementare care ar trebui asamblate in mod operativ si inteligent.

Cine sa arunce la gunoi - dupa o lectura atenta obligatorie - ceea ce nu prezinta interes si cine poate ordona in baza de date restul, pentru accesari ulterioare. Este evident ca nu-i putem cere presedintelui sa faca acest lucru. Si nici un consilier al lui, oricat ar fi el de inteligent si de capabil, nu poate raspunde in bune conditii unei asemenea provocari.

Daca nu vrem ca fluxuri intregi de informatii utile statului roman, care au fost procurate cu mari sacrificii in plan uman si financiar, sa fie aruncate pe fereastra sau sa ramana neutilizate, daca dorim ca de rezultatul efortului serviciilor secrete sa beneficieze efectiv statul roman, atunci materializarea propunerii lui Traian Basescu devine obligatorie.

La fel cum, in paranteza fie spus, dupa o reforma dusa pana la capat in serviciile secrete si in conditiile unei democratii consolidate, care sa excluda teama de un regim dictatorial ori excesiv autoritar, va fi necesara la un moment dat si o constructie a comunitatii serviciilor de informatii, care sa aiba inclusiv atributii de coordonare.

Si sa fie evident altceva decat Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, care este un organism constitutional de decizie politica. Asadar, Basescu are dreptate. Si este un interes national real crearea grabnica a structurii pe care o solicita acum. Ramane insa sa vedem in ce masura este corect si modul in care seful statului concepe realizarea respectivului proiect.

Daca este adevarat ca structura preconizata pentru realizarea de sinteze si a unei banci de date operationale este pana la urma o chestiune de natura tehnica - in final, ea poate avea si consecinte vizand politica statului -, la fel de adevarat este, pe cale de consecinta logica, faptul ca in fruntea acesteia ar trebui sa fie plasat nu un om politic, ci un specialist de prima marime in materie

de sinteze. Nu ca as avea ceva impotriva domnului Frunzaverde ori a vreunui lider PD, in care Basescu isi pune nadejdea.

Dar, daca vrem sa excludem posibilitatea ca sub aceasta presedintie ori sub alta de la Cotroceni sa fie facute manevre politice in avantajul vreunui partid, ori sa se produca periculoase scurgeri de informatii, atunci sub nici o forma un lider politic nu are cum sa stea in fruntea noii structuri informative.

Faptul ca Basescu vrea acest lucru si-l mai face si public, este de natura sa ma puna pe ganduri. Iar parerea mea si a altor analisti conteaza, in ciuda faptului ca Basescu afirma, numai el stie de ce, contrariul.

Pentru a fi sigur ca nu se va impotmoli si in ceea ce priveste proiectul noii structuri de la Cotroceni, presedintele Traian Basescu ar trebui ca, in prealabil, sa se concentreze asupra strategiei de aparare a Romaniei, care trebuia prezentata Parlamentului la expirarea a sase luni de la depunerea juramantului. Strategia de aparare este a tarii si nu a presedintelui ei.

Si, de asemenea, Basescu ar trebui sa aiba grija ca in proiectul de buget pe anul viitor sa existe si un capitol destinat proiectului sau. Pe care deocamdata nu l-a vazut nimeni pus pe hartie. Si nici nu a fost aprobat in CSAT, ori in Parlament. Armata secreta a unui presedinte democrat nu dispune de soldati, ci de informatii.

Dar, pentru a dispune de mult ravnita armata secreta, Basescu trebuie sa parcurga cateva etape. Si sa respecte regulile existente.

P.S. Cat despre referendum, daca tot sustine sus si tare ca-l face peste capul clasei politice, ce mai asteapta? Sa-l faca!