Situatia de la Aro Campulung va fi rezolvata in fata justitiei. Ambele parti implicate in contractul de privatizare, AVAS si Cross Lander, ameninta cu aducerea contractului de privatizare in fata justitiei. Partea romana doreste implicarea justitiei romane, in timp ce partea americana prefera instantele internationale.

Romanii ameninta: ori indeplinirea conditiilor din contractul de privatizare, ori rezilierea lui. Cross Lander vrea recunoasterea investitiilor pe care sustine ca le-a facut. Intre timp pe piata apar informatii care tensioneaza si mai mult atmosfera.

Firma Cross Lander si AVAS neaga informatiile aparute intr-un cotidian central, potrivit caruia actionarul principal al firmei nu ar mai fi John Perez.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) asteapta ca firma Cross Lander sa-si indeplinesca obligatiile contractuale asumate la Aro Campulung Muscel. In caz contrar este posibil ca statul sa aduca societatea Cross Lander in fata justitiei.

Anuntul a fost facut ieri dupa ce Curtea de Arbitraj a Bancii Mondiale a dat castig de cauza statului roman intr-un proces asemanator cu firma americana Noble Ventures. Pana in prezent, AVAS nu a luat nici o pozitie publica impotriva actionarului majoritar de la Aro.

Mai mult, a atacat sentinta unui tribunal din Arges care prevedea anularea contractului de privatizare, la cererea salariatilor de la Aro

Tensiunile dintre cele doua parti au mocnit in acest rastimp.

AVAS recunoaste ca inca din 22 septembrie a propus principalului actionar de la Cross Lander, John Perez, sa aduca litigiul cu privire la confirmarea realizarii angajamentelor investitionale la societate, aferente contractului de privatizare, in fata Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei.

A fost propus si un act aditional care cuprindea solutionarea divergentelor de opinie privind investitiile.

John Perez a refuzat si a amenintat ca va inchide fabrica si va tari statul roman in fata Curtii de Arbitraj a Bancii Mondiale, de la Washington.

Perez dorea ca partea romana sa recunoasca documentele pe care le-a depus la sfarsitul lunii mai prin care, spunea el, se dovedeste indeplinirea obiectivelor din contractul de privatizare a societatii ARO si achitarea datoriilor. Perez a afirmat ca firma americana a investit la ARO peste noua milioane de dolari, din care 2,7 milioane dolari in acest an.

Mai mult, Perez a acuzat in repetate randuri ca statul roman nu si-a indeplinit obligatiile luate prin contractul de privatizare. El a transmis o scrisoare premierului Calin Popescu Tariceanu, in care cere Guvernului sa respecte contractul de privatizare al uzinei ARO si sa dea posbilitatea firmei sa-si continue activitate.

Seful CrossLander sustine ca, potrivit contractului de privatizare a ARO, datoriile catre bugetele statului si catre vama, care se acumulasera pana la data vanzarii companiei, trebuiau sterse. "Datoriile istorice n-au fost sterse legal, ceea ce blocheaza activitatea companiei. Practic nu putem gasi finantare de la banci din cauza datoriilor imense la stat", a spus Perez.

Pana in prezent, amenintarea celor de Cross Lander privind aducerea in fata tribunalelor internationale a statului roman nu s-au concretizat.

AVAS recunoaste ca s-a intarziat acordarea de facilitati pentru firma Cross Lander, pentru ca ordonanta de urgenta adoptata anul trecut in care erau prevazute acestea, a fost adoptata in ritm lent de catre Parlament. "Datorita procesului greoi de legiferare, acordarea acestor facilitati s-a realizat peste termenele convenite prin contractul de privatizare", se arata intr-un comunicat AVAS.

Facilitatile acordate firmei Cross Lander s-au ridicat pana in prezent la 1.726,3 miliarde ROL. Din total, a ramas doar o restanta de 45,6 miliarde ROL. Statul sustine ca nu poate acorda aceasta facilitate pentru ca firma care detine ARO nu a depus documentatia necesara acordarii ajutorului de stat.

Cei de la AVAS le reproseaza celor de la Cross Lander ca ar fi putut denunta unilateral contractul de privatizare, decat sa astepte indeplinirea tuturor obligatiilor de catre stat.

Pe de alta parte, AVAS considera ca firma Cross Lander nu si-a indeplinit nici ea o serie de obligatii contractuale: lansarea in productie a unui nou autoturism de teren, interdictia vanzarii unor active ce concura la realizarea obiectului principal de activitate al societatii (Cross Lander a vandut sectia de matrite pentru 2,7 milioane dolari), realizarea unei infuzii de capital in suma de 3

milioane dolari, pana la 5 ianuarie 2005, realizarea de investitii pentru protectia mediului in suma de 600.000 dolari si realizarea de investitii/aport de capital in suma de 1,4 milioane dolari pana la data de 5 ianuarie 2005. (A.N.)

Nici nu functioneaza, dar nici nu se inchide

In momentul de fata, la uzina ARO nu se mai produce nimic, curentul este oprit, salariile nu sunt platite. Din cauza actiunii juridice a asociatiei salariatilor si a asociatiei persoanelor disponibilizate la instanta din Timisoara, societatea se afla sub administrarea judiciara a societatii S.C. Lichidari Info Consult S.R.L. "Celor de Cross Lander le convine situatia.

Se agreeaza cu cei de la firma de administrare judiciara", ne-a declarat liderul sindical de al ARO, Gheorghe Apostu. O infatisare a avut loc ieri la Timisoara. In ciuda unor informatii de presa care dadeau sigura moartea uzinei, in conditiile in care instanta hotara lista finala a creditorilor, acest lucru nu a avut loc. "Nu s-a luat nici o decizie.

Au fost depuse nu mai putin de 150 de contestatii la lista creditorilor. Si noi am depus una pentru ca suma reclamata de salariatii ca restanta de plata era cu 4 miliarde lei mai mica decat suma reala de 15 miliarde", ne spune liderul sindical Gheorghe Apostu. "In mod normal, la urmatoarea infatisare ar trebui sa fie votat planul de redresare propus de Cross Lander.

S-a mai cerut, la termenul de ieri, si inlocuirea administratorului judiciar, precum si a adiministrarii judiciare", ne-a mai declarat liderul sindical. Intre timp, la Campulung Muscel sindicalistii se pregatesc de noi proteste, inclusiv cu blocarea drumurilor.