In domeniul retailului, 2005 este, cu siguranta, anul asaltului discounterilor. Preturile mici, apropierea de locuinta, functionalitatea acestor magazine, care permit o „cursa" de cumparaturi pentru produsele de baza in circa 20 de minute, sunt principalele argumente ale acestora. Hipermarketurile sunt pregatite deja pentru contraofensiva.

Saptamana trecuta, doi dintre marii discounteri internationali de origine germana - Plus Discount si Kaufland - si-au facut intrarea pe piata romaneasca, inaugurand simultan magazinele din Bucuresti. Plus, divizia de discount a grupului Tengelman, este prezenta in sapte tari europene, cu 3.700 de magazine.

In Romania, Plus intentioneaza sa deschida 120 de magazine in urmatorii 4-5 ani, in orasele cu peste 40.000 de locuitori. Kaufland face parte din grupul german Lidl Schwarz, iar joia trecuta a deschis in Bucuresti primul sau magazin local care practica o politica de discount.

Este a 656-a unitate pe plan mondial, Kaufland vizand orasele cu peste 100.000 de locuitori si un ritm de extindere de 15-20 magazine pe an.

Pe piata romaneasca mai sunt prezenti si alti discounteri, toti cu planuri mari de extindere. Grupul german Rewe, cu magazinele Penny, deschise in iunie anul acesta, si magazinele XXL Mega Discount, care implinesc deja patru ani in Romania, are in obiectiv pentru urmatorii ani construirea a 50 de magazine de discount XXL Megadiscount si PENNY Market.

Alti discounteri sunt magazinele Profi, apartinand grupului Louis Delhaize. MiniMAX Discount, prezent deja in cateva orase din tara, a anuntat ca intentioneaza sa dezvolte o retea de 150 de magazine in viitorii cinci ani.

Potrivit previziunilor echipei de consultanta Roland Berger, numarul magazinelor hard discount va fi de circa 160 in anul urmator.

Conceptul hard discount

Magazinele hard discount sunt amplasate in cartiere cu populatie numeroasa si trafic intens, unde clientii au venituri mici si medii, in general sensibili la pret. Spre deosebire de alti retaileri de talie mai mare, localizati numai in orasele mari, discounterii vizeaza si orase mai mici.

Preturile mici practicate rezulta din optimizarea cheltuielilor si din politica de achizitii. Pentru a reduce costurile care se regasesc in pret, magazinele hard discount lucreaza cu un minim de personal, iar produsele vandute sunt in general cele de baza, intrucat acestea au un rulaj rapid si permit reducerea altor cheltuieli, cum ar fi cele de stocare si depozitare.

Modul de organizare a magazinelor de tip discount permite eficientizarea costurilor si prin dispunerea relativ simpla a rafturilor si efectuarea in regie proprie a tuturor operatiunilor logistice - preluare, depozitare, pregatirea comenzilor si livrarea la fiecare magazin etc.

Oferta este putin diversificata, constand intr-o gama de aproximativ 1.000 de produse, dintre care multe marci ale distribuitorului.

Produsele marcate de distribuitor sunt in general de buna calitate, dar la preturi foarte scazute datorita reducerii la maximum a cheltuielilor de comercializare, precum si faptului ca, avand girul distribuitorului, care este deja un brand puternic, nu necesita mari cheltuieli de marketing si publicitate.

Actualmente, aceste marci sunt putin cunoscute in Romania, dar tendintele sunt bune, avand in vedere ca ele au intrat mai serios pe piata abia anul acesta.

Plus Discount, din Germania, are 105 marci proprii pentru 800 de produse care vor fi aduse treptat si in Romania. Deja multe dintre aceste marfuri care se vand in Germania au eticheta tradusa si in limba romana.

Desi practica o politica de discount, Kaufland iese din coordonatele hard discounterilor, optand pentru o suprafata de vanzare de 3.000-4.000 de mp, fata de 1.000 de mp, cat este media suprafetei de vanzare a magazinelor hard discount. In plus, oferta este ceva mai diversificata in cazul produselor non food.

Se asteapta contraofensiva

In fata „invaziei" discounterilor ne putem astepta ca si marii retaileri de genul hipermarketurilor sa reactioneze scazand prin diferite modalitati preturile la produsele de baza. Deja inca de anul trecut hipermarketurile au intrat in pregatiri de contraofensiva in fata discounterilor, dezvoltandu-si intensiv marcile proprii, mult mai ieftine decat cele de producator.

In Occident, hiper-retailerii au dovedit o incredibila imaginatie pentru a reactiona la asaltul discounterilor germani.

La inceputul anilor ’90, distribuitorii francezi au creat in situatii de extrema urgenta magazinele Europa Discount, Leader Price, Dia, CDM si altele, aparute cu un scop foarte clar, acela de a-i contracara pe discounterii germani Aldi si Lidl, de altfel inventatorii hard discountului.

Este greu de spus daca distribuitorii romani vor avea forta necesara pentru a proceda la fel, insa cu siguranta marii retaileri internationali prezenti pe piata noastra vor reactiona.

Tot ca reactie la venirea discounterilor, multi distribuitori occidentali au creat magazine de hard discount in propria retea. De exemplu, in Franta, Carrefour a deschis magazinele Ed, Casino a venit cu discounterul Leader Price, Intermarche - cu Netto.

Acestia incearca astfel sa recupereze o parte din cota de piata redusa sensibil de discounteri si sa le lase acestora un rol de complementaritate. De asemenea, grupurile marii distributii incearca sa mizeze pe pret, dezvoltand tot mai multe produse la pret de baza.

Acestia propun consumatorilor, in propriile raioane, la preturi joase, toate produsele pe care obisnuiesc sa le cumpere dintr-un magazin hard discount. Tot hiper-retailerii au inventat asa-numitele produse libere, nemarcate, cu o prezentare extrem de minimalista, eventual in ambalajul distribuitorului si sustinute in exclusivitate de brandul acestuia.

Un alt mod de a cheltui

Obiceiurile de cumparare ale consumatorilor europeni sunt in schimbare si favorizeaza segmentul hard discount. Bugetele pentru petrecerea timpului liber si pentru cultura se maresc tot mai mult in detrimentul celor pentru produsele de baza.

Pe de alta parte, produsele legate de tehnologia care progreseaza extrem de rapid - precum telefonul mobil, laptopurile, conexiunile la Internet, noile sisteme audio video - devin indispensabile si necesita alocarea unei parti tot mai mari a bugetului.

Daca acum ceva timp magazinele de discount erau considerate magazine pentru saraci, acestea sunt in prezent asaltate de tot mai multi consumatori, de toate nivelurile sociale, preocupati de un alt mod de a cheltui bani. De altfel, „un alt mod de a cheltui banii" este un concept care tinde sa se dezvolte.

In plus, apropierea de casa este un alt argument important pentru tot mai multi oameni preocupati sa castige timp.