1. Cum vad eu lumea, Albert Einstein

Devenita simbol al stiintei, mai mult, simbol al unei intelepciuni care depaseste frontierele stiintei, ajungand la intrebarile esential! e despre ordinea universului si rostul nostru pe pamant, figura lui Einstein continua sa exercite o fascinatie fara egal, atat asupra oamenilor de stiinta, cat si asupra profanilor, cuceriti de clarviziunea, nonconformismul si umorul sau.

Cum vad eu lumea reuneste articole si conferinte ale lui Einstein, definitorii pentru calea urmata in cercetarile sale stiintifice, pentru personalitatea si viziunea lui asupra lumii, texte prin care savantul a urmarit sa se apropie de publicul larg, fara a lasa in umbra rigoarea fizicianului.

La un secol de la descoperirea teoriei relativitatii, problemele puse aici de Einstein sunt inca in actualitate, iar perspectiva lui e un model pentru fizicienii care incearca sa ajunga la o teorie unificata, o teorie "tot ce exista" -- ideal caruia Einstein i-a inchinat intreaga viata.

2. Teoria relativitatii pe intelesul tuturor, de Albert Einstei

1905 a fost un an miraculos pentru stiinta.

Albert Einstein publica trei lucrari: una tinand inca de domeniul fizicii clasice (in care da o descri! ere a miscarii browniene), o alta despre efectul fotoelectric (si care avea sa stea la baza dezvoltarii ulterioare a mecanicii cuantice) si, in fine, articolul aparut in Zeitschrift fur Physik, "Asupra electrodinamicii corpurilor in miscare", actul de nastere al teoriei relativitatii.

Unsprezece ani mai tarziu, Einstein largeste cadrul initial al teoriei (relativitatea restransa) intr-o descriere care include si campul gravitational (relativitatea generala) si care modifica inca mai violent perceptia comuna asupra realitatii.

In 1917, Einstein publica singura sa lucrare in care prezinta publicului larg ideile ce stau la baza recentelor sale rezultate: Teoria relativitatii pe intelesul tuturor.

Cartea, remarcabila prin simplitate si claritate, e marturia capacitatii lui Einstein de a privi lumea fara idei stiintifice preconcepute si de a ajunge pana la esenta ultima a lucrurilor, in punctul in care intuitia incearca sa surprinda principiile fizicii, iar imaginat! ia construieste experimente mintale sugestive.

Teoria relativitatii pe intelesul tuturor e o marturie exceptionala pentru fizicieni si, in acelasi timp, laboratorul gandirii lui Einstein in care pot patrunde si cei neinitiati.

3. Cuvinte memorabile, de Albert Einstein

(culese si adnotate de Alice Calaprice)

"Cum se face ca nimeni nu ma intelege, dar toata lumea ma iubeste?" se i! ntreba Einstein intr-un interviu din 1944. Teoria relativitatii i-a adus o faima pe care nici un savant n-a dobandit-o vreodata: a devenit simbolul stiintei si al intelepciunii. O intelepciune nonconformista si plina de umor, odata ce poza in care scoate limba continua sa faca, de aproape un secol, inconjurul lumii.

O intelepciune autoironica, asa cum o dovedesc cuvintele rostite de Einstein in 1922, la Sorbona: "Daca teoria mea se va dovedi corecta, Germania va sustine ca sunt german, iar Franta ma va declara cetatean al lumii. Daca teoria mea se va dovedi falsa, Franta va spune ca sunt german, iar Germania ma va declara evreu."

Dupa ce a studiat vreme de douazeci de ani manuscrisele lui Einstein, Alice Calaprice a adunat aceste vorbe memorabile, impreuna cu fragmente din scrisori si documente recent descoperite, alcatuind o antologie care da imaginea vie si complexa a savantului.

Einstein vorbeste aici despre sine si despre familie, despre moarte, educatie, omenire, via! ta, Dumnezeu, muzica, razboi, astrologie, creativitate, patriotism, farfurii zburatoare, intuitie, psihanaliza, femei, stiinta si constiinta, dragoste, inteligenta...

4. Visul lui Einstein si alte eseuri, de Stephen W. Hawking

Stephen Hawking este fizicianul de exceptie care, imobilizat intr-un carucior, sufer! ind din tinerete de sindromul lateral amiotrofic, tine legatura cu lumea printr-un calculator care "vorbeste" in locul lui. Ceea ce nu-l impiedica sa se afle, prin studiile sale, in avangarda cercetarilor privind spatiul, timpul, originea universului si particulele elementare.

Marele succes al cartilor sale de popularizare Scurta istorie a timpului si Universul intr-o coaja de nuca a schimbat perspectiva publicului asupra intrebarilor esentiale ale fizicii. Volumul de fata, superba lectie de gandire creatoare, contine deopotriva pagini autobiografice si eseuri stiintifice.

Cartea se incheie cu un interviu al carui punct de pornire e muzica: ce discuri ar lua Hawking cu el pe o insula pustie?...

Albert Einstein

S-a nascut la Ulm, in Germania, la 14 martie 1879. A studiat matematica si fizica la Scoala Politehnica Federala din Zurich intre 1896 si 1900. In anii 1902–1908 a lucrat ca expert la Oficiul Federal de Patente din Berna si a publicat lucrari ce au atras atentia lumii stiintifice, printre care prima lucrare despre teoria speciala a relativitatii in 1905.

In anii 1908–1914 a fost profesor de fizica teoretica la universitatile din Berna, Zurich si Praga. In 1913 este ales membru al Academiei Prusiene de Stiinte si numit director al Institutului de Fizica al Societatii „Imparatul Wilhelm" din Berlin, functie pe care o pastreaza pana in 1933.

Dupa publicarea teoriei generale a relativitatii in anii primului razboi mondial si confirmarea uneia dintre predictiile ei de catre expeditia astronomica a Societatii Regale de Stiinte din Londra (1919), devine cel mai cunoscut om de stiinta al vremii sale.

O data cu instaurarea regimului national-socialist, Einstein isi da demisia din Academia Prusiana de stiinte si paraseste definitiv Germania, stabilindu-se la Princeton, in Statele Unite ale Americii.

In ultima parte a vietii, Einstein este recunoscut nu numai drept cea mai mare autoritate din fizica teoretica, ci si ca un mare umanist care incorporeaza in mod exemplar prin actiunea lui sociala si culturala, prin luarile sale de pozitie in problemele vietii publice spiritul libertatii, al justitiei sociale, respectul pentru demnitatea fiintei umane. Moare la 18 aprilie 1955, la 76 de ani.

Scrierile de interes general ale lui Einstein sunt reunite in doua volume: Mein Weltbild (1931) si Out of my Later Years (1950). In 1917, Einstein publica prima expunere a teoriei speciale si generale a relativitatii „pe intelesul tuturor".