Disperarea saraciei - Cobaii umani

de     Jurnalul National
Miercuri, 19 octombrie 2005, 0:00


Sunt studenti care participa la promotii pentru un ban in plus, altii fac figuratie la emisiuni. Si mai sunt unii care aleg rolul de pacienti, fara sa fie bolnavi.

Sunt voluntarii pe care se testeaza medicamente. Hapurilor care sunt deja pe piata li se cauta noi dozaje sau echivalente. O data ce s-au apucat de meseria de pacienti, tinerii, in marea majoritate pana in 25 de ani, iau hapuri ca niste vesnici cobai. Chiar daca sunt sanatosi tun.

MODEL. "Cronometreaza exact momentul cand imi dau medicamentul, imi fac tot felul de teste, apoi casc gura ca doctorii sa vada daca nu cumva n-am inghitit pastila si o tin sub limba. Mie-mi place", spune Florin N., un tanar de 23 de ani, bine cladit, student.

El este unul dintre cei care merg periodic la Spitalul Clinic Militar Central din Bucuresti pentru a-si pune la bataie organismul, luand pastile de tot soiul, ca sa vada specialistii cum reactioneaza. Pentru bani, recunoaste senin. Ca sa lase loc de "buna ziua" la spital si sa participe la studii viitoare, alege sa nu-si spuna numele adevarat.

"Enarpril, Enapril, nu stiu cum dracu’ se numeste medicamentul pe care mi l-au dat." De buna voie si silit doar de saracie, Florin s-a pus pentru o zi in pielea unui hipertensiv...

BATALIA PE SANATATE. "In aceasta institutie se desfasoara doar studii pe oameni bolnavi", spune responsabilul cu studiile clinice de la Spitalul Militar, colonel doctor Tudor Nicolaie. In terminologie medicala, sunt studiile de faza III. "Daca, de exemplu, se observa ca aspirina, pe langa faptul ca scade temperatura, ia si durerea, se testeaza aceasta posibilitate", spune doctorul.

Ca sa fie alesi, "subiectii" trebuie sa se "muleze" unui profil, in functie de medicamentul testat.

"De cand raspund eu de studii clinice la Spitalul Militar, adica de sase ani, nu se folosesc oameni sanatosi", repeta. Nu accepta posibilitatea ca un "pacient" sanatos sa ia Enalapril, medicament de scadere a tensiunii. Ca dovada, suna la Sectia de Hematologie, cere cu seful si-l intreaba direct daca se fac studii pe oameni sanatosi in sectia lui. Pauza.

"Nu", se aude in cele din urma la capatul celalalt al firului. Daca ar avea dreptate, inseamna ca tinerii cu care am vorbit sufera de o boala de care nu au habar.

Acad. prof. dr. Victor Voicu, seful catedrei de Farmacologie, Toxicologie si Psihofarmacologie Clinica de la Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila – Bucuresti, nu exclude insa posibilitatea ca printre cei pe care se testeaza medicamente sa fie si oameni sanatosi.

"Studiile clinice se pot efectua fie pe bolnavi, cand studiul are drept scop demonstrarea unui efect terapeutic, fie pe voluntari sanatosi.

ANALIZE GRATIS. La Spitalul Militar, ca sa fie ales pentru studii, un subiect trebuie sa faca o gramada de analize: la sange, la urina, sa-si aminteasca bolile din copilarie, sa marturiseasca daca are vreo alergie. Si, abia dupa ce a fost declarat sanatos-tun, poate merge mai departe. "E bataie la studiile astea", spune Florin.

O fata blonda de 20 de ani, cu strungareata, isi tamponeaza bratul din care i s-a luat sange in holul de la Hematologie. E studenta la Geografie si vine pentru a doua oara ca sa ia o pastila. "E bine, ca in felul asta sunt la zi cu analizele. Pe gratis", zambeste de parca i-a reusit o pacaleala de 1 aprilie.

I s-a dat si mancare, in functie de cat a stat la spital. Mancare buna, zic pacientii, pui la gratar, cartofi – garnitura, "ciorbica".

SCREENING. Daca vrei sa ajungi cobai, trebuie sa ai pile care sa te recomande doctorilor. Dar si fara, e posibil. Pe incercate...

Duminica, in sala de asteptare a Sectiei de Hematologie a Spitalului Militar sunt adunate cam 20 de persoane cu catetere in brate si ecusoane in piept. O rezidenta in haine albe, scoasa ca din cutie la ora 7:00 dimineata, ma intreaba de sanatate.

Ochii bine machiati trec de la curiozitate la suspiciune, pana la compatimire: "Ai venit pur si simplu la studiu? Cine ti-a spus? De unde stii de treaba asta?". Se mai imbuneaza si ma intreaba daca am trecut pe la "screening" (n.r. – examinare). N-am fost acolo, dar nu vrea sa ma trimita acasa totusi. "Fara screening – nimic", transeaza problema.

"Dar da-mi tu numele si numarul de telefon si stam de vorba dupa jumatatea lunii, pentru alt studiu clinic." Ceilalti "pacienti" zambesc superior cu bratele intepate, stiindu-se alesi. Ei trecusera de screening.

Dupa o saptamana, doctorii de la Spitalul Militar au intrerupt studiile in week-end. Profesorul Voicu spune ca din cauza unui simpozion international de profil, la care au participat si doctorii de la Spitalul Militar.

"Daniela", o doamna la 40 de ani, nu a fost anuntata, astfel ca sambata, cand a venit sa-si ia, ca in fiecare saptamana, pastila de stomac, a avut surpriza sa gaseasca Sectia de Hematologie incuiata si nici un doctor caruia sa-i ceara socoteala: "Saptamana trecuta era plin aici. Nici nu mai vin, daca sunt asa neseriosi".

ABSTINENTA. "Parca scria ceva ca imi asigura tratamentul in caz de neplaceri, dar nu-mi amintesc exact", recunoaste Florin N. A semnat tot ce i s-a dat.

Dr. Nicolaie spune ca pacientii sunt apoi indeaproape monitorizati si pot da oricand telefon daca se simt rau.

Doctorii le cer pacientilor ca pe parcursul studiilor, care dureaza intre trei saptamani si chiar sase luni, sa nu bea si sa nu fumeze. "Mai bei si tu o bere, bei normal, ce rau poa’ sa-ti faca o pastila? Si aia doar n-or fi nebuni sa-ti dea ceva sa-ti faca rau!", se revolta Florin.

Daca vrei, poti sa renunti oricand, nu te obliga nimeni sa continui. La Spitalul Militar renuntari au mai fost. "Doar e voluntariat, treaba lor daca vor sa renunte. Majoritatea participantilor la astfel de studii sunt insa multumiti de noi", completeaza Nicolaie.

RISCUL MESERIEI. Sasa si Vadim sunt din Ucraina, studenti la Bucuresti. Plictisiti de atata asteptare, s-au asezat pe treptele sectiei de Hematologie si vorbesc de-ale lor. Cei doi tineri trebuie sa mai stea azi 12 ore sub observatie. Sasa e student la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative si spune ca s-a apucat de meseria de cobai pentru recompensa.

A castigat si pana la 3.000.000 de lei pe studiu. Acum zice ca ia un medicament pentru diabetici, "Promitect – sau asa ceva, are legatura cu glicemia".

Celalalt, Vadim, are 18 ani, ochii albastri si e cuminte ca o fata. E "boboc" in meserie.

Sasa isi aminteste ca, la primul medicament, printre "reactiile adverse" insirate exista si riscul impotentei. Exista o sansa de unu la un milion sa pateasca pocinogul. Si daca ai fi fost tu unul dintr-un milion? Sasa ne zambeste neincrezator, sub privirea rotunda si serafica a lui Vadim.

CONCURENT
"E bataie la studiile astea. La randul meu, am spus mai multor prieteni si chiar fratelui meu sa vina sa se inscrie la studiile clinice, pentru a castiga niste bani. Am spus si eu cu-i imi parea mai robust, adica mai sanatos asa" - Florin N. student

RENUNTARI
"Doar e voluntariat, treaba lor daca vor sa renunte. Majoritatea participantilor la astfel de studii sunt insa multumiti de noi. Daca au probleme pot suna oricand un doctor care le sta nonstop la dispozitie. Au mai fost care au renuntat" - dr. Tudor Nicolaie, Spitalul Militar Central

RECOMPENSA
"Recompensarea subiectilor tine cont de disconfortul produs prin participare la recoltarea probelor de sange, de perioada de timp petrecuta la centrul de studiu. Ideal, studiul ar trebui efectuat pe subiecti milionari, altruisti, sanatosi, cu foarte mult timp liber" - Acad. prof. dr. Victor Voicu


RISC ASUMAT
Asigurare speciala nu li se face. "Nu are tot romanul asigurare de sanatate?", se mira doctorul, desi, in opinia prof. Voicu, ar trebui ca pacientilor sa li se incheie asigurare pentru accidente si deces. "E unul din documentele esentiale necesare pentru aprobarea desfasurarii studiului de catre Agentia Nationala a Medicamentului (ANM)", precizeaza el.

In Regulile de Buna Practica in Studiul Clinic, eliberate de ANM, se precizeaza ca decizia sau consimtamantul in cunostinta de cauza se face "dupa ce au fost primite toate informatiile necesare despre natura, semnificatia, consecintele si riscurile posibile, precum si documentatia necesara".


VOLUNTARIAT... PLATIT

Colonel dr. Nicolaie de la Spitalul Militar spune ca studiile au, in general, finantatori foarte puternici. "Recompensarea subiectilor tine cont de disconfortul produs, de perioada de timp petrecuta la centrul de studiu", sustine si profesorul Voicu. Pentru tot efortul, un cobai castiga intre 1.300.000 si 1.500.000 pe experiment.

Poate participa la mai multe studii, dar cu pauza intre ele "de spalare" a organismului de cel putin doua luni. Motivatiile pentru care cobaii aleg sa participe la studii nu pot fi verificate. "Ideal, studiul ar trebui efectuat pe subiecti milionari, altruisti, sanatosi, cu foarte mult timp liber", glumeste profesorul Voicu.

Si medicii primesc bani in plus, dar mai ales aparatura pentru spital. "Pentru noi e onorant ca firmele ne aleg sa faca studii aici. Doctorii nu-si permit sa greseasca in vreo privinta, ca se fac de ras si a doua oara nu mai pupa selectie", completeaza dr. Nicolaie. Au devenit atenti la fiecare detaliu al studiului si-si pun tot felul de probleme.

Daca, de pilda, intr-o zi primesc friptura de pui, si in alta – de vita, pun schimbarea carnii pe seama tratamentelor: "Eu am presupus ca depinde de medicament, sa nu starneasca reactii adverse", zice unul dintre ei. "Mai degraba depinde de finantator", isi da un altul cu parerea.



















87 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version