Mai sunt patru zile pina la lansarea raportului de tara. In premiera, pre-raportul Dilema veche - EurActiv.ro, face o evaluare independenta a cinci domenii cheie - dintre care trei stabilite prin clauze. Va prezentam principalele concluzii.
10 experti recunoscuti au acordat note pregreselor facute de Romania de la precedentul raport. Pre-raportul "Europa Forum: Cu un ochi la raport si cu altul la clauza" se lanseaza in editie completa vineri, 21 octombrie, ca supliment al revistei Dilema veche si pe site-ul EurActiv.ro. Suplimentul este realizat in colaborare cu HVB Bank Romania.
NOTELE DIN PRE-RAPORT (intre 1 - valoarea cea mai mica si 10 - valoarea cea mai mare)
Domeniu
Media notelor acordate
Nota cea mai mica acordata pentru:
Nota cea mai mare acordata pentru:
Reforma justitiei
6,8
Capacitate administrativa
Vointa politica
Lupta anticoruptie
4,9
Implementare, Capacitate Administrativa
Realism in angajamente
Concurenta
6,7
Implementare
Capacitate administrativa
Legislatie
Mediu
4,6
Capacitate administrativa
Legislatie
Agricultura
7,5
Capacitate administrativa
Vointa Politica
Criteriile evaluate la fiecare domeniu: adaptarea legislatiei la cerintele din ultimul raport; gradul de implementare; capacitatea administrativa; vointa politica; realismul in angajamente; plus un element optional propus de fiecare expert. Bineinteles, criteriile si chestiunile punctuale au fost diferite pentru fiecare domeniu.
Dintre comentariile expertilor:
Reforma Justitiei - nota 6,8
Georgiana Iorgulescu, directoare Centrului pentru Resurse Juridice:
"Fata de conditiile exprese din clauza de salvgardare, Romania a reusit crearea la termen a unor strategii si planuri de actiune pentru reforma justitiei si pentru actiunile anticoruptie.
In conditiile in care volumul de lucru al CSM este foarte ridicat, tocmai pentru realizarea angajamentelor asumate de Romania, simptomatic este faptul ca numai un singur membru al CSM a optat pentru activitate permanenta aici. In conditiile in care resursele umane, organizarea si transparenta decizionala a CSM lasa de dorit.
Independenta tine nu numai de lege, dar si de constiinte. Toate disputele din acest an tin, in esenta, de acest subiect. Daca as fi un inalt responsabil al UE, nu as activa clauza de salvgardare.
Dar as monitoriza sistemul cu mare atentie pentru ca modificarile la nivelul constiintei nu vor avea loc pina la raportul din primavara. Dar sint premise.
Dan Stoica - Presedinte Societatea pentru Justitie (www.sojust.ro):
"Progresele evidente sint legate de libertatea de exprimare a celor din interiorul sistemului. Dar nu e suficient, cit timp justitia penala primeste prea multa atentie, iar structurile de interese din justitie se adapteaza si rezista masurilor de refoma.
Exemplul aprecierilor primite de Ministerul Justitiei arata ca este nevoie de un leadership puternic pentru ca schimbarile sa fie percepute ca atare. Dar un singur angajament real nu este de ajuns, alte voci trebuie sa i se alature."
Lupta anticoruptie - nota 4,9
Codru Vrabie - fost expert anticoruptie la Transparency International - Romania, in prezent consultant pe probleme de buna administratie la Institutul Roman de Training:
"Inca nu s-a inteles la nivelul clasei politice ca tema coruptiei nu este una independenta: coruptia afecteaza functionarea mediului de afaceri, pentru ca se traduce in competitie neloiala; coruptia diminueaza capacitatea administratiei publice de a aplica legislatia in vigoare, pentru ca se traduce prin
ineficienta; coruptia impiedica reforma justitiei, pentru ca arunca umbra indoielii asupra tuturor magistratilor.
In privinta sanctionarii coruptiei, neindeminarea este evidenta si se traduce prin cautarea disperata a marilor rechini. In privinta combaterii, modificarile aduse legislatiei, in sine, nu reprezinta decit un pas - pe jumatate sovaitor, din cauze interne, pe jumatate temator, din cauze externe. La capitolul preventie insa, chiar nu ne-am facut temele."
Radu Nicolae - coordonatorul programului de Integritate Publica din cadrul Centrului de Resurse Juridice:
"Pot fi notate progresele facute de Ministerul Justitiei prin legislatia anticoruptie si prin noua strategie anticoruptie, mai coerenta si centrata pe prioritati. Au fost imbunatatite semnificativ formularele declaratiilor de avere si de interese. De asemenea, a fost legiferata procedura testelor de integritate in administratia publica.
Prin masurile legislative recent adoptate, se asigura o independenta efectiva a procurorilor in activitatea de investigare. Cu toate acestea, legislatia anticoruptie este inca incompleta, mai multe prevederi initiate de ministrul Justitiei aflindu-se in stadiul de proiect (incriminarea conflictului de interese, infiintarea Agentiei Nationale de Integritate - ANI).
"Un alt punct pozitiv il reprezinta infiintarea Directiei Generale Anticoruptie in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, dar crucial va fi modul in care aceasta directie va functiona in practica."
Concurenta - nota 6,7
Gheorghe Oprescu - fost vicepresedinte al Consiliul Concurentei, participant activ la negocierile cu UE la capitolul concurenta.
"Legislatia este armonizata, Consiliul Concurentei a primit sediu si, deocamdata, un buget corespunzator, salariile au crescut spectaculos, personalul are acces la un training adecvat; exista cazuri de interzicere a unor ajutoare de stat, deciziile sint suficient de bine motivate juridic, desi analiza economica mai lasa de dorit.
Politicul preseaza acum in directia corecta, adica pentru aplicarea regulilor europene. Este greu de crezut ca asa-numita `clauza de salvgardare` va fi activata in legatura cu acest domeniu.
Personal, nu as renunta inca la actualul mecanism de control al Comisiei asupra practicii ajutoarelor de stat din Romania. Nu poate nimeni garanta ca, in lipsa unui astfel de `stimulent`, Romania (mediul politic, Consiliul Concurentei, Ministerul Finantelor, AVAS, mediul economic etc.) nu ar reveni la vechile practici."
Liviu Voinea - director de cercetare, Grupul de Economie Aplicata (www.gea.org.ro)
"Ajutoarele de stat se afla pe un trend descrescator, dar acest trend inca mai cunoaste unele inflamari periodice de la caz la caz. A crescut recunoasterea publica a problemelor de concurenta, chiar daca uneori din cauze conjuncturale (cum a fost cazul pretului la carburanti); implicit, a crescut notorietatea Consiliului Concurentei (chiar daca nu neaparat si eficienta acestuia).
Dar cea mai mare problema nu tine de ajutoarele de stat, ci de politica anti-trust. La acest capitol Romania sta prost, foarte prost. Prea multe piete sint monopoluri (regionale sau nationale) sau oligopoluri restrinse.
Comunicatiile (fixe, mobile, cablu), petrolul, cimentul, utilitatile, bauturile racoritoare, berea, tutunul - si as putea continua mult si bine cu exemple de piete distorsionate. Pina cind politica anti-trust nu va fi corect aplicata, Romania nu va avea o piata concurentiala. Iar cei ce pierd constant sint consumatorii finali."
Mediu - nota 4,6
Erika Stanciu - coordonator de programe forestiere in cadrul Programului `Dunare Carpati` al WWF (Fondul Mondial pentru Natura).
"Implementarea legislatiei de mediu lasa mult de dorit, in principal din cauza capacitatii reduse de personal (numar si pregatire) si dotarii necorespunzatoare.
Legislatia referitoare la ariile naturale protejate, desi imbunatatita in ultimii ani, este desconsiderata cind se lanseaza proiecte majore de investitii (exemplu: constructia de manastiri in zonele de protectie speciala in Ceahlau si Piatra Craiului).
Angajamentul privind desemnarea ariilor naturale protejate de interes comunitar (reteaua Natura 2000) nu a primit pina in prezent atentia si sprijinul necesare. La data aderarii, Romania trebuie sa prezinte o lista completa, bine documentata, pentru propuneri de viitoare arii naturale protejate.
Intirzierea depunerii listei de propuneri poate duce la intirzieri in obtinerea fondurilor structurale alocate Romaniei de catre Uniunea Europeana."
Dan Manoleli - expert in protectia mediului, profesor dr., Universitatea Bucuresti:
"A crescut numarul de acte normative care transpun directivele in dreptul intern. Din pacate, lipseste o legislatie secundara care sa realizeze responsabilitati mai clare la nivelul departamentelor si a ministerelor.
Cele mai multe reglementari ramin tributare unor viziuni sectoriale, in pofida faptului ca, `pe hirtie`, s-au creat structuri care sa realizeze abordari holiste (Comitetul Interministerial pentru integrarea domeniului protectiei mediului in politicile si strategiile sectoriale la nivel national).
Pentru indeplinirea conformarii la directivele privind conservarea naturii, Romania nu are perioada de tranzitie. Drept consecinta, ar trebui deschisa o linie bugetara distincta de conservarea naturii in cadrul bugetului de protectia mediului.
Probabil ca extinderea suprafetelor de arii protejate ii sperie pe oamenii politici care isi vad amenintate intentiile de a construi in si in preajma acestor arii."
Agricultura - nota 7,5
Lucian Luca - doctorand in economie si cercetator principal la Institutul de Economie Agrara, fost consultant al Bancii Mondiale pentru agricultura si dezvoltare rurala:
Principalul adversar - timpul
"Schimbarea puterii la sfirsitul anului trecut a dus la o abordare mai directa a problemelor structurale ale agriculturii romanesti (este meritoriu accentul pus pe dezvoltarea fermei familiale, inclusiv cu ajutorul programelor Fermierul si Renta viagera), dar efectele acestei politici vor fi vizibile abia pe termen mediu si lung.
In ce priveste efortul de aliniere la normele si practicile UE, situatia nu s-a imbunatatit spectaculos, desi s-au facut progrese in aproape fiecare domeniu considerat critic anul trecut: implementarea SAPARD (masuri inca neacreditate, fonduri care se vor pierde), migrarea functionarilor publici spre sectorul privat, urgenta crearii structurilor administrative pentru gestionarea organizarii
comune de piata, viitorul intreprinderilor de procesare neconforme normelor de siguranta a alimentelor (riscul inchiderii). De aceea, principalul adversar al unei implementari de succes a acquis-ului ramine timpul. Este de asteptat ca presiunea pregatirii aderarii sa creasca pina la limita suportabilului, odata cu apropierea de 1 ianuarie 2007."
Irina Ramniceanu - expert in cadrul Institutului European din Romania, autor al volumelor "Probleme structurale ale agriculturii romanesti in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana" si "Dileme ale europenizarii politicii de dezvoltare rurala - implicatii pentru Romania":
"Fara indoiala, in cursul acestui an Romania a accelerat semnificativ pregatirile pentru adoptarea politicilor agricole comune (PAC). De altfel, nici timpul nu mai are rabdare... Dincolo insa de eforturile facute de autoritati, o serie de probleme ramin deschise.
Luind numai exemplul dezvoltarii rurale, Romania va putea primi de la bugetul comunitar, in primii trei ani de dupa aderare, o suma de aproximativ patru ori mai mare decit intreaga contributie a UE programata in cadrul SAPARD. Pe de alta parte insa, experienta de pina in prezent a cheltuirii fondurilor SAPARD ar trebui sa ramina un semnal de alarma.
Desi s-au facut eforturi si s-au inregistrat anumite progrese, nu cred ca s-a gasit inca remediul cautat.
Dupa aderare, sprijinul destinat productiei agricole va cunoaste o schimbare sensibila prin introducerea platilor unice pe suprafata, diferite de actualele plati inca proportionale cu cantitatea produsa.
Este ingrijorator, de pilda, numarul unitatilor agro-alimentare care nu indeplinesc normele comunitare si nici nu au intocmit programe de restructurare-modernizare (506 din totalul de 698 pentru carne rosie sau 356 din totalul de 524 pentru procesarea laptelui)."
Pentru detalii, nu ezitati sa contactati pe:
Cristian Ghinea, Dilema veche 0723 340 016, ghinea@cji.ro
Manuela Preoteasa, EurActiv Romania 0744 382 952, manuela.preoteasa@euractiv.ro
Cum am facut
Daca nu stiti, aflati acum ca marea stire a saptaminii urmatoare e raportul de tara al Comisiei Europene privind Romania. Ar fi trebuit sa fie ultimul si in functie de el sa se aplice sau nu clauzele de salvgardare. Dar, cum profesorii ingaduitori amina corigenta, si Comisia a stabilit ca va mai exista un raport in primavara. Oricum, asta nu scade tensiunea asteptarii. Multi stiu deja ca va fi mai bun decit cel de anul trecut.
Noi nu stim inca, asa ca am rugat niste experti independenti sa evalueze progresele facute de Romania in domenii-cheie, de la precedentul raport incoace. Cititorii Dilemei vechi sint deja familiarizati cu schema, de cind am evaluat anul trecut ofertele electorale: trasezi criterii de performanta, iei niste experti seriosi si ii rogi sa dea note.
Unii ar putea strimba din nas, au si facut-o, in ideea ca evaluarea nu are cum scapa de subiectivism. Le dam o veste proasta: si raportul de tara este facut de oameni si e marcat de subiectivism. Noi am utilizat expertiza interna pentru a oferi aprecieri alternative. Este, pina la urma, un exercitiu de orgoliu: putem si noi sa ne criticam profesionist, nu doar cei de la Bruxelles.
Ne-am oprit cu evaluarea la cinci domenii. Trei sint cele mai sensibile si aici ne atirna clauzele deasupra capului: justitia, politicile anticoruptie (am preferat sa le tratam separat) si concurenta. Alte doua nu au clauze, dar sint sensibile, data fiind intirzierea istorica ce separa Romania de Uniune.
La fiecare domeniu, am evaluat: adaptarea legislatiei la cerintele din ultimul raport; gradul de implementare; capacitatea administrativa; vointa politica; realismul in angajamente; plus un element optional propus de fiecare expert. Bineinteles, criteriile si chestiunile punctuale au fost diferite pentru fiecare domeniu.
Apoi am cerut comentarii asupra evolutiei mediului politic in ultimul an. Cum criteriile politice nu sint la ordinea zilei, nu am notat acest domeniu (era si greu de cuantificat ce anume inseamna progres aici).
Dar, cum spatiul public este aproape obsedat de politica si de UE, deoarece ne ingrijoram ca orice prostie spusa de mai stiu eu care politician ar putea afecta integrarea europeana, am ales doi reputati politologi pentru comentariile generale asupra a ce s-a intimplat cu politica, politicile si politicienii, in anul scurs de la precedentul raport.
Circotasii ar putea gasi si alte domenii care meritau studiate. Sintem de acord cu ei. Am avut dileme daca sa evaluam si administratia publica. Dar cum revista ne-a pus la dispozitie un spatiu limitat, ii lasam pe circotasi sa se ocupe de administratie. Concluziile mai jos, detaliile suculente in interior.
Si ce-a iesit
Actuala guvernare a decuplat vechile retele de coruptie de la o parte din resurse, ceea ce face ca vointa politica in lupta anticoruptie sa fie privita pozitiv de expertul optimist in domeniu, Radu Nicolae.
O privire de fond, indreptata spre prevenirea coruptiei gaseste insa Guvernul, in ansamblul sau, cu un picior in aer: chiar daca unii pasi s-au facut, jumatatile de masura nu rezolva o boala atit de grea (in viziunea expertului pesimist, Codru Vrabie).
Ambii au apreciat mai degraba schimbarile in legislatie si au notat negativ capacitatea administrativa si implementarea. Per ansamblu, capitolul anticoruptie rateaza de putin nota de trecere: 4,9.
Dar nu e cazul ca Monica Macovei sa se supere pe noi. Acolo unde lucrurile depind mai mult de domnia sa, evaluarile au fost mai bune, iar din comentarii (la justitie, anticoruptie, mediu politic) este cea mai laudata persoana oficiala, ceea ce nu e putin lucru intr-o tara de circotasi. Media pe justitie: 6,8.
Ambii experti au notat foarte bine vointa politica si au depunctat capacitatea administrativa. Georgiana Iorgulescu ridica in comentariul sau problema spinoasa a constiintelor. Dincolo de rapoarte, sint mai greu de reformat. {i, in definitiv, o singura voce e prea putin, chiar daca se afla in fruntea ministerului, e nevoie de mai multe Đ spune celalalt expert, Dan Stoica.
Aproape de justitie se plaseaza concurenta: 6,7. Ajutoarele de stat au reprezentat unul dintre cele mai sensibile aspecte in negocieri, iar controlarea lor aduce o nota relativ buna. Dar problemele liberei competitii nu se reduc la atit, iar preturile ascunse ale eliminarii unor facilitati s-ar putea sa nu fi iesit inca la iveala.
Cu o luna in urma, pe 22 septembrie, o stire razleata arata ca Mexicul a introdus taxe de 67,3% pentru produsele de otel de la Mittal Romania, pentru ca aveau pret de dumping. ën fata acelorasi probleme, Comisia Europeana nu a pus taxe, ci unsprezece conditii, din care patru privesc concurenta.
Cind Tariceanu i-a anulat ajutoarele de stat lui Mittal (care detinea anul trecut 83,42% din intreaga productie interna de otel, potrivit Institutului Metalurgic din Romania), gigantul n-a cirtit public. ën schimb, peste putin timp, a licitat pentru portul Galati. Si a cistigat. Asa merg lucurile.
Exemple interesante mai sint: cind pretul la benzina o luase in sus, oficialii OMV au motivat doct: asa nu facem dumping pe piata externaŇ. Dar un expert in energie din SUA a ris: dumping e cind iesi pe piata externa sub cost, iar nu cind nu te aliniezi la un pret care, independent de tine, variaza afara.
Suprinzator pentru noi, cea mai mare medie apare la agricultura: 7,5. Vointa politica capata aici o uluitoare sub-medie de 9,5. Depunctarea a venit, din nou, de la capacitatea administrativa de a implementa angajamentele luate. Expertii nu spun ca satul romanesc este unul european, dar noi nu evaluam aici taranii, ci ministrii si institutiile.
Altfel, un reportaj de pe anchete.ro povestea ca un taran din Moldova s-a interesat la Agentia SAPARD cum sa ia citeva mii de euro sa isi mai cumpere vreo sase vaci. Functionarul i-a dat, amabil, o discheta: "gasiti toate informatiile acolo".
Pentru a vedea si partea pozitiva, exemplul Poloniei arata ca fermierii si-au imbunatatit mult starea de spirit cind au inceput sa primeasca banii europeni, potrivit schemei de subventii pentru agricultura. Iar banii ii primeau in banca, prin urmare si-au deschis toti conturi in banci, dezvoltind sistemul financiar.
Revenind pe meleaguri neaose, Romania trebuie sa-si faca mai intii agentia de plati, ceea ce nu se va intimpla chiar miine.
In schimb, capitolul codas este mediul: 4,6. Ceva progrese legislative au fost remarcate, dar per total situatia "verzilor" este albastra. Poate si din cauza ca protectia ariilor naturale este remarcata de ambii experti ca marea problema a domeniului.
Happy-end
Se spune ca cea mai fericita e tara care nu apare niciodata in deschiderea jurnalului de stiri externe. Oare cind a fost ultima oara Elvetia in prime-time? In schimb, premierul Berlusconi a rasfatat jurnalele de stiri cu scandalurile de coruptie in care a fost anchetat. Romania nu e Elvetia, dar Italia e in Uniunea Europeana.
Asa ca tragem speranta ca si noi vom fi, cu scandalurile noastre latine si cu coruptii nostri cu tot. Va uram un raport placut!
Notele si comentariile expertilor apar vineri, 21 octombrie, in publicatia Dilema veche. Inititulat "Europa Forum: Cu un ochi la raport, cu altul la clauze", suplimentul este editat de Dilema veche si EurActiv.ro, in colaborare cu HVB Romania. Notele la integrare si opiniile dvs. la forum: http://www.euractiv.ro/eaforum/viewtopic.php?t=28
Puteti da note integrarii Romaniei si va puteti exprima opiniile pe forumul EurActiv.ro, topic: Note la integrare. http://www.euractiv.ro/eaforum/viewtopic.php?p=56#56
