Reducerea subventiei pentru energia termica livrata populatiei, cu 33% in acest an si cu 66% anul viitor, insotita de cresterea pretului gigacaloriei de la 896.000 lei la 1.075.000 lei, accentueaza povara suportata de populatie pentru ineficienta sistemului energetic.

Din anul 2007, cand subventia va disparea definitiv, caldura ar putea deveni pentru romani cea mai mare problema in bugetul de familie.

Majorarea tarifelor cu 20% la energia termica, ince-pand cu 1 noiembrie, a fost insotita de o noua metodologie de tarifare, menita, in opinia guvernului, sa reduca povara intretinerii pe timpul iernii.

Asa-zisele masuri de sprijin anuntate de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) sunt de fapt praf in ochi sau, mai bine zis, o redistribuire a cheltuielilor populatiei pe intreg parcursul anului.

Chiar si asa, este greu de crezut ca intregul mecanism care presupune trecerea la doua tipuri de tarife binom va fi pus in functiune in mai putin de doua saptamani, cat au ramas pana la 1 noiembrie, asa cum este si mai greu de crezut ca mult trambitata contorizare va fi terminata luna aceasta in Bucuresti si anul viitor in intreaga tara.

Altfel spus, dupa cum recunostea si ministrul economiei si comertului, Codrut Seres, pierderile de 30-40% din reteaua de termoficare vor fi suportate, in mare masura, tot de consumatori. Si asta nu e tot: aceiasi consumatori vor suporta si ineficienta sistemului, care nu are cum sa-si rezolve intr-un an problemele adunate in 15.

Majorarea tarifelor la energia termica nu este cauzata doar de reducerea subventiilor, ci si de cresterea pretului la gazul metan cu 50%. Anul viitor va creste si mai mult, iar din 2007 va fi liber, dupa cum comanda piata. Atunci sa vedem cum vor fi tarifele la energie.

Cate bordeie, atata frig

Desprinderea a 23 de centrale termoelectrice din Termoelectrica, prin transferul lor catre Consiliile locale sau judetene, ne obliga sa privim alimentarea cu caldura a populatiei din pozitii diferite.

Astfel, aprovizionarea cu caldura a bucurestenilor nu suporta comparatie cu alimentarea cetatenilor din localitatile in care centralele termoelectrice au fost preluate de autoritatile locale.

Pretul de referinta, anuntat de ANRE, este unul general, de la care se raporteaza apoi celelalte adaosuri. Un lucru este cert: pretul mediu de productie a gigacaloriei la nivel de tara este de circa 1.900.000 lei, rezultand astfel o diferenta de 725.000 lei fata de pretul de referinta, acoperita in parte doar de subventiile de la bugetul de stat si bugetele locale.

In anul trecut, necesarul de subventie pentru acoperirea diferentei dintre pretul de productie si pretul de vanzare a energiei catre populatie a fost de 15.000 miliarde lei, din care 7.600 de miliarde au revenit bugetului de stat.

Dupa o reducere de 33%, anul acesta efortul bugetar este de numai 2.500 miliarde, bani destinati exclusiv programelor de restructurare si eficientizare pentru 118 operatori din domeniul producerii si distributiei energiei termice in sistem centralizat.

Au fost acordati, printr-o hotarare de guvern, 1.804 miliarde lei, din suma totala, pentru inlaturarea pierde-rilor. Problema este ca prea putine termocentrale au reusit sa faca investitii in retehnologizare, in conditiile in care, cu acesti bani din subventii, si-au mai acoperit cat de cat din pierderi.

Pe de alta parte, pierderile din retelele de transport trebuie si ele sa se regaseasca undeva, dat fiind faptul ca banii pentru inlocuirea lor lipsesc. Cat priveste aprovizionarea cu combustibili, si aceasta va fi o problema pentru centralele externalizate din Termoelectrica.

In 2003 si 2004, CET-urile respective au beneficiat de garantii guvernamentale in valoare de 120 si 175 milioane euro pentru a-si putea constitui stocurile de combustibili. Anul acesta, statul nu mai acorda nici o garantie, fiecare facandu-si aprovizionarea pe cont propriu. Sa vedem cum.

Restantele se umfla

Inainte de a fi anuntata cresterea tarifului la gigacalorie s-a facut un inventar al intrarilor si iesirilor de bani din unitatile furnizoare de agent termic. Situatia este deprimanta.

La nivel de tara, restantele la incasarea unor facturi, cele care trec de un an, erau de peste 9.000 miliarde lei, la acestea adaugandu-se creantele centralelor desprinse din Termoelectrica.

Ponderea o reprezinta facturile neachitate de populatie. Intrebarea este simpla: cum va acoperi acum populatia aceste creante, in conditiile in care gigacaloria a crescut cu 20%? Termoelectrica are de platit catre bugetul de stat aproape 18.000 miliarde lei, la care se adauga alte 3.000 de miliarde catre AVAS si furnizori.

Sa vedem cum sta situatia in cateva mari orase ale tarii inainte de veni-rea iernii. CET Galati are de recuperat de la distribuitorul de energie circa 2.000 de miliarde lei; Electrocentrale Bucuresti are de incasat de la RADET aproape 7.000 de miliarde, iar CET Craiova asteapta 664 de miliarde de la regia locala de distributie.

La Constanta, datoriile regiei locale catre furnizorul de agent termic sunt de 1.332 miliarde lei, iar la Targu-Mures regia de termoficare incearca sa imprumute 100 de miliarde lei pentru a-si acoperi platile catre furnizorii de gaze. Si exemplele pot continua. In aceste conditii, putem astepta frigul in liniste si cu noul sistem de tarifare in buzunar.

Optiune binom

Introducerea tarifului binom la plata facturii de energie termica si apa calda are menirea de a esalona cheltuielile pe intreg parcursul anului si, in plus, cei care recurg la acest tarif se "bucura" de o reducere cu 2,5% a tarifului.

Astfel, pana la 15 noiembrie, furnizorii de agent termic trebuie sa chestioneze toti consumatorii in legatura cu tariful pe care il prefera, iar zilele acestea trebuie sa apara si normele metodologice de calcul. Dar pentru ca toate acestea sa functioneze eficient, e nevoie de incheierea contorizarii macar la nivel de scara, ca sa nu mai vorbim despre repartitoarele de caldura.

Tariful binom cuprinde doua componente distincte: o suma fixa si una variabila, proportional cu consumul de energie termica. Optiunea pentru tariful binom ramane neschimbata pe o perioada de 12 luni calendaristice. Tariful binom are si el doua trepte, in functie de componenta fixa, care poate fi de 27% (B1) si 47% (B2).

Gigacaloria ar putea creste cu 28%

Primaria Capitalei are fonduri pentru a suporta diminuarea subventiei de stat la pretul de productie al energiei termice pana in luna decembrie 2005, inclusiv. Din ianuarie 2005, lucrurile sunt incerte, iar bucurestenii s-ar putea vedea pusi in situatia de a plati pentru gigacalorie un pret mai mare decat cel de referinta, stabilit saptamana trecuta de guvern.

Noul pret de referinta fiind 107,5 lei noi, fara TVA, diferenta care trebuie subventionata pana la pretul mediu de productie a gigacaloriei (156 lei tot fara TVA) a ramas de 48,5 lei. Pana anul trecut, subventia era suportata in proportie de 55% de la bugetul local, 45% de la cel de stat.

Anul acesta, subventia de la bugetul de stat s-a diminuat cu o treime, care trebuie suportata tot de la bugetul local sau de cetateni. Aceasta treime are acum valoarea de 7,27 lei noi/gigacalorie. Adaugarea ei in pretul platit de cetateni ar duce cresterea pretului energiei termice la un total de peste 25 de lei noi, respectiv 28%.

Pretul energiei electrice a crescut anul acesta, la randul sau, cu 30 de procente, gazele s-au scumpit cu 60%, apa rece cu 40%, colectarea gunoiului este taxata dublu, intretinerea ascensorului cu 20% mai mult. Una peste alta, costul intretinerii ar putea urca, iarna aceasta, peste limita celor 30 de procente prognozata de organizatiile asociatiilor de locatari.