Bugetul 2006: comicarii cu Stan si Bran

de     Evenimentul Zilei
Marţi, 25 octombrie 2005, 0:00


Functionarii publici au gasit un bun prilej sa-si demonstreze „spiritul creator", slugarnicia fata de superiori si noua limba de lemn in cadrul proiectului de buget care a fost adoptat de guvern in urma cu doua saptamani.

Dupa doar patru zile de la somatia presedintelui Basescu, care cerea un buget pe baza de proiecte, reprezentantii institutiilor publice au pus la dispozitia guvernului asa-zise planuri de afaceri care eclipseaza orice premiu dat la sectiunea „gaga".

Presedintele a cerut ca, in cadrul bugetelor institutiilor, pe langa tabelele cu cifre sa apara si o introducere in care sa se explice de ce sunt cheltuiti banii publici. A fost nevoie de peste trei saptamani pentru ca proiectul de buget sa fie publicat pe site-ul Finantelor, iar contribuabilul sa afle ce formulari nastrusnice gasesc functionarii publici pentru a cere mai multi bani.

Sport geo-strategic la Marea Neagra

Bugetul este un bun prilej sa aflam ca, fara contributia Agentiei Nationale pentru Sport, capacitatea de aparare a Romaniei va avea de suferit in caz de razboi. „Posibilele efecte ale non-actiunii ar fi scaderea potentialului bio-psiho-motric al populatiei, cu efecte negative asupra factorului demografic si capacitatii de munca si creatie, precum si a capacitatii de aparare a tarii".

Aceeasi institutie isi propune noi strategii de inspiratie basesciana pentru... promovarea sportului. „Se va actiona (...) in scopul extinderii relatiilor de colaborare bilaterala cu tarile vecine, a cooperarii regionale in Balcani, in zona Marii Negre, in bazinul Dunarii, precum si cu tarile francofone".
Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) a gasit motivele care-i tin pe investitorii romani departe de Romania si le-a condimentat cu o cacofonie. „Comparand facilitatile oferite potentialilor investitori de aceste tari (cele vecine - n.r.) cu cele oferite de Romania (...) tara noasta pare a fi o furnica, care se ia la intrecere cu un elefant."
Mai mult, oficialii ARIS isi dau seama ca inteligenta nu e niciodata destula: „O politica de investitii eficienta necesita nu doar inteligenta, ci si bani". In topul pentru cele mai haioase proiecte de buget, un loc de frunte ar trebui sa-i revina si Ministerului Finantelor.

Despre producatorii si culegatorii de impozite

„Politica fiscala a guvernului va functiona mai degraba in serviciul producatorilor de impozite decat in serviciul culegatorilor de impozite si se va baza pe un parteneriat real intre stat si contribuabil" este fraza care caracterizeaza fiscalitatea din Romania.
Cea mai mare amenintare pentru Finante nu este faptul ca nu se vor colecta suficiente taxe, ci „o eventuala diminuare a resurselor care va duce la scaderea salariilor si exodul salariatilor spre alte domenii mai bine motivate".

De asemenea, aflam ca ar fi nevoie de majorari ale salariilor functionarilor, pe motiv ca acestia „reclama aptitudini si pregatiri variate (de exemplu, cunostinte aprofundate de legislatie, aptitudini pentru redactarea ma-terialelor, design, comunicare, psihologie)".
Nici bugetul Cotroceniului nu e scutit de perle. „Riscurile privind implementarea politicii publice sunt determinate de lucrari de intretinere a Palatului Cotroceni, monument istoric si obiectiv inscris in patrimoniul national, si evolutia nefavorabila a indicatorilor macro-economici financiari: cresterea ratei inflatiei", scrie negru pe alb in bugetul propus de presedintie.

Comparind facilitatile oferite potentialilor investitori, Romania pare a fi o furnica, care se ia la intrecere cu un elefant. O politica de investitii eficienta necesita nu doar inteligenta, ci si bani

Agentia Romana de Investitii Straine

(...) scaderea potentialului bio-psiho-motric al populatiei, cu efecte negative asupra factorului demografic si capacitatii de munca si creatie, precum si a capacitatii de aparare a tarii
Agentia Nationala pentru Sport

Calin Popescu-Tariceanu si Sebastian Vladescu au supervizat comedia

Bugetul, in forma adoptata de guvern, se constituie in baza estimarilor si fundamentarilor trimise de ministere, agentii, parlament si celelalte institutii care urmeaza sa primeasca fonduri. Solicitarile institutiilor sunt centralizate de Ministerul Finantelor, condus de Sebastian Vladescu.
In cadrul acestuia se constituie un colectiv de specialisti care analizeaza datele si dau forma finala proiectului de buget. Acesta este discutat ulterior de executivul condus de Calin Popescu-Tariceanu, in cel putin o sedinta.
Anul acesta, sedintele in care ministrii au discutat bugetul au fost precedate si de o reuniune de lucru care a avut acelasi scop.
Dupa ce membrii cabinetului convin asupra repartitiei finale a fondurilor, bugetul este trimis parlamentului. In acest moment, el se afla pe masa Senatului si, in doua saptamani, va incepe dezbaterea sa in comisii.

Cine imparte parte-si face

Prin proiectul de buget, demnitarilor le sunt alocate salarii cu aproximativ 30a mai mari.
Iata cum arata lefurile lunare de baza, in lei vechi, ale celor care ne conduc: din acestea se scad impozitele, dar, pe de alta parte, se adauga sporurile.

Traian Basescu - 65 milioane
Nicolae Vacaroiu - 60 milioane
Adrian Nastase - 60 milioane
Calin Popescu-Tariceanu - 60 milioane
Marko Bela, George Copos si Gheorghe Pogea - 56 milioane
Ministri - 52 milioane
Secretari de stat - 46 milioane
Parlamentari - 47 milioane

Ce s-a ales de „proiectele" lui Traian Basescu

In incercarea de a arata ca guvernul stie foarte bine ce urmareste, iar bugetul e, intr-adevar, fundamentat pe programe clare, primul-ministru Tariceanu si vicepremierul Gheorghe Pogea au prezentat, acum doua saptamani, imediat dupa adoptarea acestuia, „exemple de prioritati si politici finantate in 2006".
Prezentarea continea insa lucruri deja stiute, negociate cu Uniunea Europeana, sau obiective de ordin general.
De exemplu, la capitolul politici publice, dintr-unul din domeniile prioritare, Transporturi, seful guvernului a enumerat Coridorul IV paneuropean, refacerea infrastructurii din zonele inundate, fluidizarea traficului pe DN 1 in zona Baneasa-Otopeni si realizarea de centuri de ocolire in orase.

La Ministerul Administratiei si Internelor, prioritatile sunt securizarea frontierei, unde se face referire la contractul cu EADS si angajarea de personal, combaterea traficului de persoane, a criminalitatii organizate si a spalarii banilor.
O alta „realizare" o constituie faptul ca toti banii colectati la fondul asigurarilor de sanatate vor fi alocati strict acestui domeniu.
Practic, reprezentantii executivului au extras din buget cateva planuri aflate in curs de derulare pe care sa le prezinte, prin intermediul presei, opiniei publice. Specialistii sustin insa ca nu avem de-a face cu o constructie bugetara „revolutionara", ci cu un buget care pare mai degraba incropit.

Guvernul a taiat din ratia pentru educatie

In sedinta de guvern din 10 octombrie, ministii au cosmetizat cum au putut proiectul de buget pe 2006. La Educatie, de exemplu, s-au taiat 40 de miliarde de lei vechi fata de propunerea initiala de 23.551 miliarde lei, ceea ce poate explica demisia de-a doua zi a ministrului Miclea.

In schimb, ministrii s-au dovedit interesati sa rotunjeasca rubricile bugetare cu tente populiste: subventiile (+5.000 miliarde lei vechi) si cele pentru ajutoare sociale (+3.400 miliarde lei vechi). La capitolul venituri la buget, statul mizeaza, in 2006, pe o crestere a impozitelor incasate din salarii ca ciupercile dupa ploaie, cu peste 40%.

Fata de cele 58.500 de miliarde de lei programate pentru 2005, anul viitor romanii ar trebui sa plateasca impozite de 84.292 miliarde lei.

(Raluca Barbuneanu, Adriana Tomasevici)



















162 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version